din imagini @ EgoPHobia #19

Written by


precum v-am obişnuit de ceva vreme, fotografiile sau desenele de la “imagini” sunt însoţite de câte un text. pentru EPH #19 Adrian Şandor a scris următoarele

Fotografia de arhitectură
Am citit multe despre acest subiect prin reviste, pe bloguri, pe net, prin reviste şi mi se pare destul de interesant ca atunci când te afli în faţa unei clădiri, indiferent dacă e o construcţie clasică sau în stil modern, să priveşti în ansamblu cadrul pe care ţi-l doreşti. Deoarece de cele mai multe ori trecem fără să observăm geometria şi jocul formelor ce alcătuiesc o faţadă sau un întreg edificiu, omiţând detaliile şi ornamentele clasice ale unui monument de arhitectură, este cu atât mai greu să le concepem încadrate perfect în compunerea unei fotografii.
Acest tip de fotografie necesită mai mult simţ artistic şi vedere în spaţiu decât un echipament foto foarte scump, orice fel de aparat, de la unul pe film fără prea multe pretenţii până la un dslr echipat cu tot ce-ţi trece prin cap pot surprinde un cadru bun. Desigur, un obiectiv wide-angle este excelent şi foarte indicat pentru aşa ceva, dar poate lipsi atât timp cât ochiul din spatele aparatului vede mai departe decât majoritatea. Un unghi bun, o încadrare inedită, destule detalii, pot face un cadru normal mult mai valoros decât un cadru wide-angle. Situaţiile în care un cadru de acest gen e neapărat necesar sunt atunci când vă aflaţi pe o stradă îngustă sau faţada clădirii este mascată de vegetaţie, cabluri de înaltă tensiune etc.
Expunerea unor astfel de fotografii este deosebit de importantă, lumina uşor difuză sau reflectată de celelalte componente ale zonei este cea mai bună deoarece nu o să apră treceri puternice de la umbră la lumină, supraexpunere pe suprafeţele vitrate sau diferenţa expunerii pe diversele materiale folosite pe faţadă. Pentru un moment cu lumină crepusculară, un trepied solid şi o telecomandă sunt absolut necesare evitând pierderea detaliilor în blur la o expunere lungă.
În acest tip de cadre, contrastul este cel care atrage atenţia, deşi a devenit un clişeu — fotografia de tip “reflexia unei clădiri clasice în faţada vitrată a unei clădiri moderne” –, aceasta poate fi reinventată de fiecare dată de către fotograf, diferenţa dintre tipurile arhitecturale, contrastul între spaţiile verzi şi edificii, legătură dintre un parc şi arhitectură modernă şi modul în care se combină acestea sunt numai câteva idei pe care mulţi fotografi încearcă să le exploateze.
Arhitectura şi fotografia sunt două arte care împart multe elemente comune, totul stă în imaginaţia şi viziunea celui ce vrea să împartă cu cei din jurul lui un alt punct de vedere asupra realităţii.

Posted on: September 26, 2008

Filed under: EgoPHobia

Comments

No Comments

Add a Comment

Name *

Mail *

Website