wwww.romanipentruolume.ro

Campania „Români pentru o lume” a ajuns la cea treia etapă, şi ultima, respectiv concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti” ce promovează valorile naţionale şi încurajează tânăra generaţie în a-şi urma visul, indiferent de segmentul cultural în care activează.

 

Concursul se desfăşoară online pe website-ul campaniei www.romanipentruolume.ro şi pe pagina de Facebook „Români pentru o lume” şi oferă tinerilor români, orientaţi către cultură, oportunităţi prin care aceştia pot fi descoperiţi, pot înregistra debut artistic, pot fi promovaţi, pot performa şi pot primi burse care să le asigure progresul necesar în a deveni viitorii reprezentanţi ai culturii româneşti. Read the rest of this entry »

wwww.romanipentruolume.ro

Interviu – partea I

 

 

Personalităţi precum Marcel Iureş, Alex Rotaru, Dorotheea Petre, Ada Condeescu sau Călin Netzer reprezintă pentru tânăra generaţie modele demne de urmat, reprezintă adevăratele criterii de valoare la care tânăra generaţie trebuie să se alinieze şi să le depăşescă, reprezintă surse de inspiraţie şi de motivaţie pentru atingerea performanţei de a reprezenta România peste tot în lume.

Să aflăm aşadar de la aceşti mari români de ce suntem morţi dacă ne lipseşte pasiunea, de ce tristeţea este foarte necesară şi de ce succesul adevărat este o mare capcană şi nu se poate vorbi aşa uşor despre el.

 

Cui datoraţi succesul dvs.?

Alex Rotaru: Să zicem aşa: potrivit credinţei în Dumnezeu, în mare parte Lui; potrivit Mecanicii Cuantice, câte un pic fiecăruia; în niciun caz nu numai mie însumi; şi cu siguranţă celor care m-au iubit, celor care m-au îndrumat, şi celor care au încercat să mă oprească sau să mă schimbe…

Dorotheea Petre: Mie şi câtorva oameni care au crezut în mine şi m-au sprijinit, dezinteresat.

Ada Condeescu: Tuturor oamenilor cu care am lucrat, oamenilor alături de care am crescut şi de la care am învăţat multe lucruri, oamenilor din preajma mea, prieteni, familie, colegi de facultate.

Călin Netzer: Mie şi câtorva persoane apropiate.

 

Ce reprezintă filmul, actoria pentru dvs.?

A.R.: Posibilitatea de a controla şi transpune un vis, şi de a transfigura viaţa.

D.P.: Cea mai frumoasă artă, pentru că ea lucrează cu „chipul uman”.

A.C.: Actoria pentru mine e miracol, atunci când e de-adevăratelea. Iar expresia asta „de-adevăratelea” e foarte importantă, pentru că are şi o zonă de naivitate, de copilărie. E o formă de bucurie absolută, uneori, pentru că simţi cum te apropii de lucruri pe care nu le cunoşti, nu ştii să le defineşti, dar le poţi simţi foarte clar. Noi avem o expresie, învăţată la şcoală, că atunci când se întâmplă lucruri pe care nu le-ai programat, într-un spectacol sau pe set, zeii actoriei coboară printre noi, iar lucrurile astea îţi dau o fericire imensă. Ce mă fascinează la meseria asta este neputinţa de a o atinge.

C.N.: Filmul mă stimulează spiritual şi emoţional. Este modul meu de a mă exprima şi de a mă regăsi continuu.

 

Cum definiţi simţul artistic?

A.R.: Echilibristica dintre curiozitate şi obsesie, formă şi conţinut, măsură şi decadenţă; un mers pe sârmă pe care de-abia aştepţi să-l iei de la capăt chiar după ce ai căzut dureros.

D.P.: Ceva cu care te naşti.

A.C.: Eu nu pot să-l definesc, dar cred că îl ai atunci când eşti foarte sincer cu tine şi cu toţi cei din jurul tău, când eşti deschis cu toţii porii tăi către profesia ta. Eu lucrez cu oameni, mă inspir de la ei, iar simţul meu artistic ţine de aceşti oameni cu care interacţionez.

C.N.: Simtul artistic ţine, din punctul meu de vedere, de intuiţie.

 

Cum definiţi performanţa?

A.R.: A controla lucruri mărunte prin disciplină, care adunate laolaltă duc la ceva care ţi s-ar fi părut imposibil de făcut înainte. Cam ca privitul unui val imens şi înspăimântător ca pe o serie de picături mici şi inofensive…

D.P.: Performanţa este spiritualitate, pentru că este posibilă numai la cei cu caracter puternic şi voinţă.

A.C.: Muncă, determinare, seninătate multă, credinţa în ceea ce faci, puterea de a te încredere în oamenii din jurul tău şi alegerile pe care le faci în drumul tău profesional.

C.N.: Provocare, autodepăşire şi multă muncă.

Marcel Iureş: Un nivel la care trebuie să ajungi. E foarte greu. Nu ştiu de unde vine termenul şi englezii îl folosesc în sensul de activitate, de a face ceva. La noi are un fel de calificativ, aşa, „să faci perfomanţă”, e puţin inertă alăturarea… Termenul are o bază latină, să-i dai formă la ceva, să exprimi ceva. La noi e în sensul că e ceva de capul lui, dacă spui că un tip e de performanţă. Înseamnă că a făcut mai bine decât alţii, înaintea lui, ceva ce se va atinge greu, după ce el a făcut asta.

 

Ce reprezintă pasiunea?

A.R.: Pasiunea e inima universului şi ne leagă pe toţi – dar inima nu poate fi pusă în cuvinte decât de cei mai mari dintre poeţi.

D.P.: Reprezintă sensibilitatea, acel ceva dinăutrul tău care te împiedică să fii indiferent.

A.C.: Modul în care trăiesc. Pasiunea e hrana mea. Încerc să combin pasiunea cu echilibrul, dar e  greu, mai ales dacă pasiunea e una mistuitoare. Însă e incitant. Cred sincer că oamenii din Europa de Est şi din Balcani nu pot să trăiască fără pasiune, e în firea noastră.

C.N.: Elementul primordial al evoluţiei şi al procesului de creaţie.

Marcel Iureş: Pasiunea e totul. Dacă nu ai pasiune, eşti un om mort. E o formă de boală, are la bază patima, obsesia… Dar au luat-o francezii şi i-au zis „passion”… Pasiunea e la baza mişcării omului pe lume.

 

Cum definiţi succesul?

A.R.: Toate succesele publice se aseamănă între ele, sunt practic efemere şi nu sunt neapărat esenţiale pentru persoana în cauză. Succesul adevărat este o experienţă profund personală, despre care nu se vorbeşte aşa usor. În cazul meu, nu-mi pot imagina cum ar fi să nu-mi doresc nimic, şi nici să nu deplâng curgerea înspre nefiinţă a ceva sau cineva, ci doar să pot simţi în linişte, şi împărţi această simţire cu cei dragi.

D.P.: O sabie cu două tăişuri.

A.C.: Succesul ţi-l construieşti raţional, dacă ai contextul bun. Succesul nu prea vine peste noapte, ci e construit din paşii pe care îi facem, din alegerile pe care le facem,zi de zi , din munca depusă în meseria ta.

C.N.: Nu cred în succes, cred în recunoaştere.

Marcel Iureş: Succesul? E o mare capcană. E un loc unde cauţi apă, ajungi, bei şi ţi-e sete din nou.

 

Când putem recunoaşte apogeul carierei noastre?

A.R.: Din fericire, nu putem. Altfel am risca să ne oprim din drum şi să încercăm să tragem de timp.  Chiar şi atunci când credem că ne vedem apogeul sau declinul la orizont, adesea ne înşelăm – şi ce bine că e aşa!

D.P.: Nu cred că există aşa ceva pentru un perfecţionist.

A.C.: Când vezi steaua cu numele tău la Hollywood (râde). Pentru mine targetul e foarte departe şi muncesc la asta în fiecare zi. Ca orice actor, îmi doresc să ajung la câţi mai mulţi oameni.

C.N.: Aş răspunde la această întrebare peste 30 de ani.

 

Ce înseamnă fericirea pentru dvs.?

A.R.: Senzaţia lucrului bine făcut.

D.P.: Să te bucuri că eşti în viaţă.

A.C.: Momentele când mă simt foarte încărcată emoţional şi când pot să transmit emoţia asta foarte puternică celor din jurul meu. Şi mi s-a întâmplat asta cu anumiţi oameni şi m-am bucurat să văd că ei se încarcă din mine. A fost un schimb foarte frumos de energii, între noi.

C.N.: Împăcarea cu Eul meu.

Marcel Iureş: De exemplu, astăzi, sunt în continuare foarte fericit că am putut ajunge aici, la acest interviu cu tine. Dar ştii cum e? Mi-e grijă de cuvântul ăsta, fericire. Alţii l-au luat şi l-au ridicat atât de sus şi i-au dat atâtea culori… Însă el e atât de aproape de noi. E de ajuns să te trezeşti dimineaţa şi e o mare fericire să vezi lumina zilei. E o mare fericire că îţi poţi vedea prietenii sau poţi vorbi cu ei la telefon. E şi o şmecherie aici. Evoluţia, psihologia, umanitatea ne-a pus în situaţia să nu ne mai exprimăm, pur şi simplu, din cauza codurilor, din cauza educaţiei, ci să măsurăm nevoia celuilalt de tandreţe, de iubire…. Eu dacă vreau să o iau în brate pe nevastă-mea, o iau pur şi simplu, chiar dacă îi place sau nu.

 

Dar tristeţea?

A. R.: Prezenţa regretelor. Tatăl meu, cu spiritul lui de scriitor, mi-a definit odată tristeţea ca fiind „ceva irevocabil”…

D. P.: Tot fericire, că eşti în viaţă şi simţi.

A.C.: E necesară şi ne ajută. Eu nu o caut, dar atunci când apare am învăţat să mă folosesc de ea şi să evoluez.

C.N.: Necesară. Altfel nu am putea să ştim când suntem fericiţi.

Marcel Iureş: Când sunt prost. Sunt foarte trist o zi întreagă, când dau dovadă de prostie. Ca orice om şi eu cad în iluzia asta, că nu poţi să fii prost, că am citit şi eu atâtea cărţi, mi-am făcut şi eu un vocabular… Dar am momente de prostie abisală, când nu mai evoluez, când am pretenţii să mă exprim doar eu, să tacă toată lumea, să dau lecţii… Atunci se deschide uşa de la prostie. E o tristeţe fără margini…

 

Care  a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit vreodată şi de la cine?

A. R.: Mel Stuart, regretatul meu mentor în ale regiei şi producţiei, avea cinci reguli pentru a atinge succesul în Hollywood.  Rule #1: „Work is good, no work is bad.”

D. P.: Să nu mă dau bătută niciodată, de la un maestru budist.

A.C.: Unul dintre ele ar fi cel dat de un regizor minunat care mi-a spus că trebuie să am răbdare, pentru că meseria mea e una care cere răbdare infinită. Iar un prieten foarte apropiat mie mi-a spus că „trebuie să laşi jocul să vină la tine”, o expresie ce m-a ajutat de multe ori.

C.N.: Nu cred că a existat cineva care mi-a dat un sfat anume, punctual… Cred că a depins de mai mulţi factori, de context şi de fiecare dată am extras ce am considerat că e firesc, în acord cu personalitatea mea.

Marcel Iureş: E un sfat ce mi-a rămas pentru toată viaţa mea, iar acum am început să-l mai ascult, să-l urmez. Iar când nu-l urmez, atunci se deschide uşa de la prostie. Mi-a spus un profesor de limba română, mi-a confirmat de fapt ceea ce am auzit în casa părintească şi la mine, la ţară, şi anume să nu vorbeşti neîntrebat. Dar asta nu înseamnă că trebuie să asculţi de ordine şi să duci mâna la chipiu. Chestia e că dacă ţi se adresează cineva înseamnă că eşti băgat în seamă. Dacă nu ştii să răspunzi, nu te băga în vorbă, mai bine taci, te duci acasă, deschizi cărţi, dicţionare şi revii cu o afirmaţie. Eu asta am făcut, când eram copil. Am tăcut. Mult. Atunci când vorbeau bătrânii locului de unde vin eu. Sau profesorii. Mă fascina să îi ascult. Ăsta a fost şi motivul pentru care eu m-am înscris la „cartea prin poştă”. Îmi notam titlurile de care auzeam că se vorbeşte şi apoi citeam mult. Aşa aflam de ce ei vorbeau despre acele titluri. Dar asta înseamnă un efort, nu e uşor să taci. Ori românul e vocal, trebuie neapărat să zică ceva, fie că se pricepe fie că nu, dar trebuie să fie şi el în ciorba aia, acolo.

 

Pentru astfel de români precum Marcel Iureş, Alex Rotaru, Dorotheea Petre, Călin Netzer sau Ada Condeescu a luat naştere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache.

 

E rândul tău să pui România pe hartă! 

Mai multe detalii pe www.romanipentruolume.ro şi pagina oficială de Facebook a campaniei http://www.facebook.com/RomaniPentruOLume

 

 

******

Despre campanie

 

Români pentru o lume” reprezintă un omagiu adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume şi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro  şi pe pagina de Facebook http://www.facebook.com/RomaniPentruOLume) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem, etc. În urma unui vot de specialitate şi prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate şi de către public. Câştigătorii vor primi burse de studiu în România şi în străinătate.

 

Campania se desfăşoară online, la adresa www.romanipentruolume.ro şi pe pagina de Facebook http://www.facebook.com/RomaniPentruOLume, unde puteţi găsi mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Fundaţiei Sergiu Celibidache.

 

Parteneri principali: Primăria Sectorului 1 Bucureşti

 

Parteneri: Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional George Enescu, Universal Music Romania

 

Sponsori: Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectură Pintilie; Casa Anke; Gilescu, Văleanu şi Partenerii; IBIS Hotels; DB Schenker; Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; Ţuca Zbârcea & Asociaţii; DSV SOLUTIONS, Mobilorama

 

Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Spectacular TV, Getica OOH, Defi România, Flash, Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City, Cocor, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Deutsche Zeitung, Şapte Seri, Academia Caţavencu, România Liberă, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, Oglinda literară, egophobia.ro, avocatnet.ro, lsrs.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Revista NOMEN ARTIS, Calendar Evenimente

Masterclass Internaţional de Dirijat

Posted by Sorin-Mihai Grad On June - 10 - 2013ADD COMMENTS

„Tehnica de dirijat a Maestrului Sergiu Celibidache” (Iaşi)

Fundaţia Sergiu Celibidache din Bucureşti, în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi cu Universitatea de Arte „George Enescu” – Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice, din Iaşi, va organiza, în perioada 30 septembrie – 6 octombrie 2013, Masterclass-ul Internaţional de Dirijat „Tehnica de dirijat a Maestrului Sergiu Celibidache”, susţinut de către profesorul Enrique Garcia Asensio, cel mai bun elev a lui Sergiu Celibidache.

 

Scopul principal al Masterclass-ului este perfecţionarea tinerilor muzicieni dirijori atât din România cât şi din străinătate, care să beneficieze de unicitatea tehnicii dirijorale a lui Sergiu Celibidache şi pe care să o adopte, să o aplice şi să o răspândească în mediul muzical internaţional. Read the rest of this entry »

Românul care are un Premiu OSCAR pentru întreaga carieră

Posted by Sorin-Mihai Grad On January - 14 - 2013ADD COMMENTS

wwww.romanipentruolume.ro

În 1972, Academy of Motion Picture Arts and Sciences a anunţat că îi va oferi Premiul Oscarul pentru întreaga sa contribuţie la lumea filmului. „Pentru cel care a atins măreţia ca interpret, patron al artelor şi ca cetăţean devotat… pe scurt, un om al Renaşterii. De la prietenii din industria pe care el a iubit-o.”

Însă, în 1973, în cadrul ceremoniei de decernare ale Premiilor Oscar, Jane, soţia sa, a acceptat să primească Premiul oferit în onoarea lui, românul nostru fiind trecut în nefiinţă în luna ianuarie a aceluiaşi an. Tot ea a citit, cu mari emoţii, discursul soţului său adresat lumii întregi: „Nu ar fi putut veni la un moment mai bun în viaţa unui om. Dacă ar fi venit mai devreme, ar fi trezit sentimente profunde în mine, dar nu la fel de profunde cum sunt cele de acum. Sunt foarte recunoscător colegiilor mei atât de calzi, creativi, talentaţi şi apropiaţi, ce mi-au fost tovarăşi de viaţă. Mai bogat de-atât poţi să fii?”

Iar acesta a fost Edward G. Robinson, actorul născut în Bucureşti cu numele de Emanuel Goldberg (român de origine evreiască) la data de 12 decembrie 1893, care a emigrat împreună cu familia sa în America, din cauza contextului naţional de persecutare a evreilor, pe când el avea doar nouă ani. Elev eminent, mai puţin la disciplina de educaţie fizică, Emanuel (încă nu îşi schimbase numele) a absolvit, la 19 ani, American Academy of Dramatic Arts (AADA) cu bursă, deja pregătit să răspundă provocărilor lumii. „Cum este să te simţi pregătit pentru cele mai importante roluri scrise vreodată? Este de-a dreptul frustrant. Eşti gata să înfrunţi toate provocările, dar acestea nu există”, considerând întârziate oportunităţile pe care avea să le fructifice mai târziu.
Read the rest of this entry »

De ce „Români pentru lume”?

Posted by Revista EgoPHobia On January - 7 - 2013ADD COMMENTS

www.romanipentruolume.ro

Bucureşti, 7 ianuarie 2013

De ce „Români pentru lume”?

de Adela Vrînceanu

„Români pentru o lume” reprezintă o reacţie a unui grup de oameni tineri la aparenta indiferenţă a societăţii faţă de valorile României din trecut şi din prezent, care de fapt definesc naţiunea noastră.

Dorim să trăim mândri de rădăcinile noastre, să învăţăm de unde am plecat astfel încât să putem construi un alt viitor pentru noi şi generaţiile următoare.

Dorim să construim o altfel de Românie, o ţară unde avem alternative de modele. Read the rest of this entry »

S-a lansat campania „Români pentru o lume”!

Posted by Sorin-Mihai Grad On December - 22 - 2012ADD COMMENTS

Fundaţia Sergiu Celibidache a inițiat „Români pentru o lume”, o campanie de responsabilitate socială ce se adresează României şi promovează valorile naţionale, încurajând tânăra generaţie în a-şi urma visul, indiferent de segmentul cultural în care activează.

Campania „Români pentru o lume” reprezintă un tribut adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume și aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori.

Reinstalăm valorile româneşti uitate în conştiinţa noastră, pentru a motiva şi inspira generaţiile existente şi viitoare să câştige sentimentul de mândrie naţională.

Read the rest of this entry »

În urma succesului înregistrat la Festivalul Sergiu Celibidache 100, din perioada 3 mai-7iulie 2012 ºi a cererii publicului, filmul “Grãdina lui Celibidache”, în regia lui Serge Ioan Celebidachi, a apãrut ºi în variantã DVD, cu subtitrare în limba românã.

“Grãdina lui Celibidache” este un portret de suflet al renumitului ºi respectatului dirijor ºi compozitor, Sergiu Celibidache. Acest documentar cinematografic ambiþios, realizat de fiul Maestrului, îl urmeazã pe Sergiu Celibidache în turnee ºi în repetiþiile sale cu Filarmonica din München. Principalul obiectiv al echipei de filmare a fost sã recreeze universul lui Celibidache pe marele ecran ºi deºi Sergiu Celibidache obiºnuia sã evite publicitatea, a fost extrem de disponibil pentru acest film.

Trailerul filmului poate fi vizionat accesând acest link:

Filmul pe DVD se gãseºte în reþeaua magazinelor Diverta, Altex, în librãriile Cãrtureºti, dar ºi la Librarium ºi magazinul Emag, ºi poate fi achiziþionat la preþul promoþional de 59,9 lei.

Simona Cristea

telefon: 0752 24 10 25

simona@fundatia-celibidache.com

Fundatia Sergiu Celibidache

Str Mantuleasa, Nr.36, Sector 2

www.fundatia-celibidache.com