am primit la redactie<\/p>\n
\nProgramul Institutului Cultural Rom\u00e2n \u201eTitu Maiorescu\u201d din Berlin \u00een luna septembrie 2010
\n (manifest\u0103ri proprii, cooper\u0103ri \u015fi parteneriate): <\/p>\nMiercuri, 8 septembrie 2010:
\nConferin\u0163\u0103
\nLoca\u0163ie: ICR Berlin<\/p>\nGr\u0103dinile lui Brukenthal
\nPrezentare cu imagini sus\u0163inut\u0103 de Cornelia Feyer <\/p>\nCine caut\u0103 ast\u0103zi \u00een Avrig, la vest de Sibiu, \u201ere\u015fedin\u0163a de var\u0103\u201d a lui Samuel von Brukenthal (1721-1803) \u00ee\u015fi poate imagina c\u00e2t de m\u0103re\u0163 \u015fi somptuos era parcul acum mai mult de 200 de ani. Faptul c\u0103 gr\u0103dinile \u015fi aleile au fost treptat restaurate, c\u0103 tufele \u015fi micile izvoare sunt ref\u0103cute, se datoreaz\u0103 funda\u0163iei Brukenthal \u015fi \u00een special arhitectei peisagiste Cornelia Feyer. De c\u00e2\u0163iva ani, aceasta \u015fi-a \u00eentins corturile \u00een Avrig, unde conduce lucr\u0103rile de restaurare \u015fi se ocup\u0103 de proiectele funda\u0163iei. \u00cen prezentarea sa, Cornelia Feyer se va referi at\u00e2t la \u00eenceputurile dificile al restaur\u0103rii unei cl\u0103diri \u00een ruine \u015fi a unui parc n\u0103p\u0103dit de buruieni, c\u00e2t \u015fi la micile \u015fi numeroasele succese de pe parcursul lucr\u0103rilor de restaurare.
\nParcul lui Samuel von Brukenthal este singura gr\u0103din\u0103 \u00een stil baroc din Rom\u00e2nia. Brukenthal a construit \u00eentregul complex \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul secolului al XVIII-lea \u015fi a pus accentul \u00een mod deosebit pe plantarea speciilor rare de copaci, fructe \u015fi flori. Re\u015fedin\u0163a sa de var\u0103 \u015fi cl\u0103dirile administrative au fost p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 1990 un sanatoriu de stat. \u00cen anul 1999, minoritatea german\u0103 a recuperat cl\u0103dirile intrate \u00een proprietatea statului. Funda\u0163ia Brukenthal se str\u0103duie de atunci s\u0103 p\u0103streze \u015fi s\u0103 dezvolte mo\u015ftenirea Brukenthal conform prevederilor testamentare. <\/p>\nSamuel von Brukenthal a intrat \u00een administra\u0163ia austriac\u0103 dup\u0103 terminarea studiilor de drept \u015fi a devenit guvernator imperial la ordinul \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza. A fost un adev\u0103rat mecena, un colec\u0163ionar de picturi, litografii \u015fi c\u0103r\u0163i expuse ast\u0103zi \u00een Muzeul Brukenthal. <\/p>\n
Proiect al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2no-Germane.<\/p>\n
8 septembrie – 19 decembrie 2010:
\nExpozi\u0163ie de icoane pe sticl\u0103
\nLoca\u0163ie: Kunstforum Berliner Volksbank, Budapester Stra\u00dfe 35, 10787 Berlin<\/p>\nPoezia credin\u0163ei \u2013 icoane pe sticl\u0103 din rom\u00e2nia din secolul Al XiX-lea <\/p>\n
Institutul Cultural Rom\u00e2n \u201eTitu Maiorescu\u201d prezint\u0103 \u00eempreun\u0103 cu funda\u0163ia Kunstforum Berliner Volksbank expozi\u0163ia \u201ePoezia credin\u0163ei \u2013 Icoane pe sticl\u0103 din Rom\u00e2nia din secolul al XIX-lea\u201d.
\nCea mai mare parte a celor 200 de exponate este prezentat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een public. Icoanele pe sticl\u0103, un fenomen artistic deosebit din Transilvania, provin de la Muzeul Na\u0163ional al Unirii din Alba Iulia \u015fi din colec\u0163iile private Irina Muntean (Berlin) \u015fi Hartmut van Riesen (M\u00fcnchen).<\/p>\nIcoanele pe sticl\u0103 din secolul al XIX-lea dau o imagine cuprinz\u0103toare asupra acestui stil de pictur\u0103, fiind completate \u015fi de opere rare din secolul al XVIII-lea. Expozi\u0163ia pune \u00een lumin\u0103 cele mai importante aspecte ale acestui me\u015fte\u015fug popular, prin care sunt f\u0103cute m\u0103rturii de credin\u0163\u0103, dar care, dincolo de contextul religios, pot fi percepute \u015fi din prisma realiz\u0103rii lor, pline de culoare \u015fi fantezie.
\nPictura pe dosul sticlei din Transilvania surprinde prin imagini luminoase \u015fi expresive, de\u015fi compozi\u0163iile erau supuse unor reguli biserice\u015fti foarte stricte. Pe l\u00e2ng\u0103 numeroase icoane f\u0103cute de zugravi \u0163\u0103rani anonimi din Transilvania, sunt ar\u0103tate \u015fi opere ale unor zugravi pe sticl\u0103 cunoscu\u0163i, precum: Savu Moga, Ilie Poienaru, Pavel Zamfir.
\n\u00cen casele de \u0163\u0103rani din Transilvania, icoanele pe sticl\u0103 au reprezentat mult\u0103 vreme singura podoab\u0103. Nu numai scene din via\u0163a lui Iisus \u015fi a Maicii Domnului erau foarte populare, ci mai ales imaginile cu sfin\u0163i. \u00cen biserici erau de multe ori at\u00e2rnate icoane reprezent\u00e2nd scene de praznic sau Judecata de Apoi.
\n\u00cen Transilvania, care \u00een secolele al XVIII-lea \u015fi al XIX-lea a apar\u0163inut \u00een cea mai mare parte Imperiului Austro-Ungar, nu existau \u015fcoli de pictur\u0103 de icoane. \u00cen locul acestora \u00eens\u0103 tehnica picturii pe dosul sticlei, adus\u0103 din sudul Germaniei \u015fi din Boemia, s-a r\u0103sp\u00e2ndit datorit\u0103 zugravilor \u0163\u0103rani, care au r\u0103spuns num\u0103rului cresc\u00e2nd de cereri de imagini cu sfin\u0163i printr-un num\u0103r tot mai mare de icoane. Condi\u0163iile sociale \u015fi istorice deosebite din aceast\u0103 regiune au dat na\u015ftere unui fenomen unic \u00een arta ortodox\u0103 tradi\u0163ional\u0103. <\/p>\nwww.kunstforum-berliner-volksbank.de<\/p>\n
Vineri, 10 septembrie 2010, orele 18.00 – 22.00:
\nVernisaj
\nLoca\u0163ie: Galeria Plan B, Heidestra\u00dfe 50<\/p>\nRudolf Bone <\/p>\n
Rudolf Bone, prezentat de Mircea Cantor, pentru prima dat\u0103 la Berlin. N\u0103scut \u00een 1951 \u00een Oradea, Rudolf Bone apar\u0163ine contextului experimental dezvoltat \u00een anii 1980 \u00een Oradea, de c\u0103tre arti\u015ftii grupa\u0163i \u00een \u201eAtelier 35\u201d. Dezvoltat\u0103 par\u0163ial \u00een underground, f\u0103r\u0103 suport politic \u015fi financiar, departe de ideologie \u015fi chiar subversiv\u0103 la adresa regimului comunist, dar sincron\u0103 cu scena artistic\u0103 interna\u0163ional\u0103, stilul generat de \u201eAtelier 35\u201d r\u0103m\u00e2ne un simbol pentru arta experimental\u0103 din Rom\u00e2nia anilor 80.<\/p>\n
Sculptorul Rudolf Bone este considerat unul dintre liderii grup\u0103rii, arta lui av\u00e2nd \u00een centru c\u0103utarea adev\u0103rului \u2013 chiar cu implica\u0163ii mistice, limbajul vizual \u015fi condi\u0163ia artei \u00een societate. <\/p>\n
Aceast\u0103 expozi\u0163ie este dedicat\u0103 proiectelor lui Rudolf Bone din anii 1980 \u015fi 1990, v\u0103zute din perspectiva celor 15 ani de t\u0103cere (\u00eentre 1993 \u015fi 2008 Rudolf Bone refuz\u0103 orice implicare \u00een scena de art\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi distruge majoritatea lucr\u0103rilor). Aceste lucr\u0103ri sunt prezentate acum publicului berlinez, ca expresie a artei subversive \u00eentr-un regim totalitar. <\/p>\n
Spa\u0163iile Galeriei Plan B se afl\u0103 \u00een complexul de galerii de pe Heidestra\u00dfe 46-52, din apropierea muzeului de art\u0103 Hamburger Bahnhof – Museum f\u00fcr Gegenwart. <\/p>\n
Durata expozi\u0163iei: 10 septembrie \u2013 23 octombrie 2010<\/p>\n
\u00cen cadrul parteneriatului strategic dintre ICR Berlin\u201eTitu Maiorescu\u201c \u015fi Galeria Plan B
\nDetalii la: www.plan-b.ro<\/p>\n15-25 septembrie 2010: Festivalul Interna\u0163ional de Literatur\u0103 (a 10-a edi\u0163ie) \u2013 Focus Europa de Est:
\nLecturi literare cu Radu Aldulescu, Matei Florian, Filip Florian, T.O. Bobe, Svetlana C\u00e2rstean, \u015etefania Mihalache.
\nLoca\u0163ii: Caf\u00e9 Hilde, Haus der Kulturen der Welt, Schaub\u00fchne, Stiftung Brandenburger Tor <\/p>\nPrezen\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de literatur\u0103 din lumea \u00eentreag\u0103. Festivalul Interna\u0163ional de Literatur\u0103 de la Berlin exist\u0103 din 2001 \u015fi are ca principal scop deschiderea spa\u0163iului est-european pentru publicul interesat de cultur\u0103, literatur\u0103 \u015fi politic\u0103. \u00cen afara scriitorilor invita\u0163i oficial din partea festivalului – Filip Florian \u015fi \u015etefania Mihalache, Institutul Cultural Rom\u00e2n \u201cTitu Maiorescu\u201d mai organizeaz\u0103 \u015fi alte seri de lectur\u0103, pentru a completa imaginea literaturii rom\u00e2ne actuale. Sub moto-ul \u201c\u00cengeri, mizerie, dragoste \u2013 Literatura rom\u00e2n\u0103 actual\u0103\u201d, cinci dintre cele mai interesante \u015fi mai puternice voci ale scenei literare rom\u00e2ne\u015fti de ast\u0103zi, sunt invita\u0163i s\u0103 citeasc\u0103 din operele lor \u00eentr-o cafenea literar\u0103 din Prenzlauer Berg.
\nDe la realismul plin de for\u0163\u0103 al unui scriitor considerat deja clasic \u2013 Radu Aldulescu, de la n\u0103scocirile juc\u0103u\u015fe ale fra\u0163ilor Filip \u015fi Matei Florian la pove\u015ftile de dragoste lirice \u015fi de un comic amar ale Svetlanei C\u00e2rstean \u015fi ale lui T.O. Bobe, publicul berlinez are \u00een fa\u0163\u0103 un spectru variat al literaturii rom\u00e2ne actuale. <\/p>\n\u00cen \u00eencheierea festivalului va c\u00e2nta Ada Milea.<\/p>\n
Lecturi :
\nRadu Aldulescu: 16 septembrie 2010, ora 19.30, Caf\u00e9 Hilde
\nModerator: Mirko Schwanitz, Lectur\u0103: Meike Schl\u00fcter <\/p>\nMatei Florian \u015fi Filip Florian: 18 septembrie 2010, ora 19.30, Caf\u00e9 Hilde
\nModerator: J\u00f6rg Plath, Lectur\u0103: Meike Schl\u00fcter<\/p>\nFilip Florian: 19 septembrie 2010, ora 18.00, Haus der Kulturen der Welt, Konferenzraum 1
\nFocus Osteuropa: Reflections<\/p>\nT.O. Bobe \u015fi Svetlana C\u00e2rstean: 23 septembrie 2010, ora 19.30, Caf\u00e9 Hilde
\nModerator: Mirko Schwanitz, Lectur\u0103: Eva Wemme<\/p>\n\u015etefania Mihalache: 24 septembrie, ora 19.00, Stiftung Brandenburger Tor
\nModerator: Gernot Wolfram, Lectur\u0103: Stella Hilb, Nina West
\n\u00cen cadrul proiectului \u201eSea\u201c, care prezint\u0103 tineri autori din Europa.<\/p>\nAda Milea: 25 septembrie, ora 22.00, Haus der Kulturen der Welt, Caf\u00e9 Global<\/p>\n
Despre autori:
\nRadu Aldulescu s-a n\u0103scut \u00een 1954 la Bucure\u015fti. Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea literar\u0103, lucreaz\u0103 uneori \u015fi ca jurnalist. F\u0103r\u0103 studii superioare, el \u015fi-a \u00eenceput cariera de scriitor abia dup\u0103 1989. Proza lui puternic\u0103, tulbur\u0103toare are \u00een centru o realitate \u00eentunecat\u0103 \u015fi nemiloas\u0103. Se num\u0103r\u0103 deja printre clasicii literaturii rom\u00e2ne datorit\u0103 numeroaselor premii ob\u0163inute. Radu Aldulescu tr\u0103ie\u015fte \u015fi lucreaz\u0103 la Bucure\u015fti. <\/p>\nMatei Florian s-a n\u0103scut \u00een 1979 la Bucure\u015fti. P\u00e2n\u0103 \u00een 2007 a fost un journalist de succes la Dilema \u015fi Dilema veche. Literatur\u0103 a publicat mai \u00eent\u00e2i \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Filip Florian. \u00cen 2009, a \u00eenceput s\u0103 scrie romanul s\u0103u de debut ca bursier la Literarisches Colloquim Berlin. Proza lui poetic\u0103, fantastic\u0103 este unic\u0103 printr-o scriitur\u0103 naiv-tragic\u0103, f\u0103r\u0103 compromisuri. Matei Florian tr\u0103ie\u015fte la Bucure\u015fti \u015fi Ciocanu. Actualmente lucreaz\u0103 la cel de-al doilea roman al s\u0103u.
\nFilip Florian s-a n\u0103scut \u00een 1968 la Bucure\u015fti. Dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii de geologie \u015fi geofizic\u0103, a lucrat ca jurnalist la ziarul Cuv\u00e2ntul, la Radio Free Europe \u015fi la Deutsche Welle. Romanul s\u0103u \u201eDegete mici\u201c a primit numeroase premii \u015fi a fost desemnat de Uniunea Scriitorilor ca cel mai bun roman de debut \u00een anul 2006. Tradus \u015fi publicat \u00een Germania, Polonia, S.U.A., Irlanda, Italia. Romanul \u201cZilele Regelui\u201d, a fost declarat \u201cCartea anului 2008\u201d de Colocviul romanului rom\u00e2nesc contemporan. Filip Florian tr\u0103ie\u015fte \u00een Bucure\u015fti.
\nT.O. Bobe s-a n\u0103scut \u00een 1960 \u00een Constan\u0163a, Rom\u00e2nia. Dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Litere a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti, a lucrat ca dramaturg \u015fi scenarist de televiziune \u015fi a f\u0103cut parte din cercul literar al lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu. Proza sa liric\u0103, ingenioas\u0103, adesea tragi-comic\u0103 \u00eel \u00eenscrie pe T.O. Bobe \u00een r\u00e2ndul celor mai importante \u015fi mai autentice voci ale literaturii contemporane. A primit numeroase premii \u015fi burse. T.O. Bobe lucreaz\u0103 la Bucure\u015fti. O nou\u0103 carte este \u00een curs de finalizare. <\/p>\nSvetlana C\u00e2rstean s-a n\u0103scut \u00een 1969 la Boto\u015fani. A terminat Facultatea de Litere (sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103-francez\u0103) \u015fi a f\u0103cut parte din cercul literar condus de Mircea C\u0103rt\u0103rescu. A lucrat ca jurnalist\u0103 de radio \u015fi TV \u015fi a editat diferite reviste \u015fi antologii. Lirica ei juc\u0103u\u015f\u0103, dar de mare intensitate emo\u0163ional\u0103, a trezit interesul pe plan na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, autoarea ob\u0163in\u00e2nd numeroase premii \u015fi burse. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103 lucreaz\u0103 la trei mari poeme. Svetlana C\u00e2rstean tr\u0103ie\u015fte la Bucure\u015fti. <\/p>\n
\u015etefania Mihalache s-a n\u0103scut \u00een 1977 la Bra\u015fov, a studiat rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103 \u00een ora\u015ful natal \u015fi a absolvit un master \u00een domeniile gender \u015fi cultur\u0103 la Budapesta. Pe l\u00e2ng\u0103 romanul de debut \u201eEst-falia\u201c a publicat numeroase poezii, eseuri, recenzii, proz\u0103 scurt\u0103 \u00een diferite reviste de literatur\u0103 \u015fi cultur\u0103. \u00centre 2007 \u015fi 2009, a scris scenarii pentru Media Pro Pictures Studios \u00een Bucure\u015fti. Acum lucreaz\u0103 la cel de-al doilea roman al s\u0103u.
\nDetalii: www.literaturfestival.com, www.hilde-berlin.com<\/p>\nDuminic\u0103, 19 septembrie 2010, ora 11.30:
\nVernisaj
\nLoca\u0163ie: Kunstverein Virtuell-Visuell, Wiesenstra\u00dfe 4, 46282 Dorsten, Ruhr Kulturhauptstadt 2010<\/p>\nROMAN TOLICI: ACTION
\nCurator: Oana T\u0103nase<\/p>\nExpozi\u0163ia lui Roman Tolici (n\u0103scut \u00een 1974 la Ghetlova, Republica Moldova \u2013 lucreaz\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte la Bucure\u015fti) poart\u0103 titlul unei serii de pictur\u0103 a artistului, prin care acesta focalizeaz\u0103 realitatea dincolo de \u201cdezvr\u0103jirea\u201d cotidian\u0103.
\nConvins c\u0103 \u201eorice imagine pictat\u0103 completeaz\u0103 spa\u0163ii lips\u0103 din percep\u0163ia noastr\u0103 asupra lumii \u015fi asupra nou\u0103 \u00een\u015fine\u201c, Roman Tolici se dedic\u0103 \u00een seria Action staticului ca secven\u0163\u0103 a unui flux, urm\u0103rindu-i deopotriv\u0103 instabilitatea \u015fi suple\u0163ea. Demersul nu vizeaz\u0103 at\u00e2t o cercetare a mi\u015fc\u0103rii \u00een sine, c\u00e2t a ac\u0163iunii \u015fi a consecin\u0163elor ei. Sunt tran\u015fate situa\u0163ii-limit\u0103 \u015fi evenimente ireversibile; singular\u0103 clipa \u015fi atributele ei par a dezv\u0103lui o poveste mult mai con\u0163in\u0103toare de adev\u0103ruri (fie ele \u015fi simple), mai mult dec\u00e2t o colec\u0163ie \u00eentreag\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi anecdote. <\/p>\nAsocia\u0163ia artistic\u0103 VirtuellVisuell, care organizeaz\u0103 expozi\u0163ia \u00eempreun\u0103 cu Galeria KunstART am Hellweg Bochum, este implicat\u0103 oficial \u00een proiectul Ruhr \u2013 Capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 2010 \u201eDrumul c\u0103rbunelui din Gahlen \u2013 strada de art\u0103 devine strad\u0103 pentru art\u0103\u201c, care marcheaz\u0103 prin art\u0103 schimbarea spa\u0163iului public din bazinul Ruhr, de la o zona industrializat\u0103 la o capital\u0103 cultural\u0103. <\/p>\n
Asocia\u0163ia artistic\u0103 VirtuellVisuell a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 2000 \u015fi organizeaz\u0103 numeroase expozi\u0163ii \u015fi proiecte culturale menite s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare arta contemporan\u0103 \u00een regiune, cu titlul de \u201eavangard\u0103\u201c.<\/p>\n
Galeria KunstART am Hellweg din Bochum, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 2006, promoveaz\u0103 arti\u015fti contemporani na\u0163ionali \u015fi interna\u0163ionali din domeniile: pictur\u0103, grafic\u0103, sculptur\u0103 \u015fi art\u0103 din sticl\u0103. A realizat expozi\u0163ii \u00een muzee rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a cooperat cu galerii din Germania, Fran\u0163a \u015fi \u00een special din Rom\u00e2nia. <\/p>\n
Durata expozi\u0163iei: 19 septembrie \u2013 17 octombrie 2010<\/p>\n
Detalii: http:\/\/www.virtuellvisuell.de; http:\/\/www.kunstart-am-hellweg.de<\/p>\n
Cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n \u201eTitu Maiorescu\u201c Berlin.<\/p>\n
Miercuri, 22 septembrie 2010, ora 19.30:
\nConferin\u0163\u0103 \u015fi expozi\u0163ie
\nLoca\u0163ie: ICR Berlin<\/p>\nIcoane pe sticl\u0103 din transilvania
\nConferin\u0163\u0103 de Giovanni Ruggeri \u015fi expozi\u0163ie de Adriana \u015fi Nicoleta Oltean<\/p>\n\u00cen paralel cu expozi\u0163ia de icoane pe sticl\u0103 de la Funda\u0163ia Kunstforum Berliner Volksbank, la sediul ICR Berlin are loc o conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de jurnalistul italian Giovanni Ruggeri, autor a numeroase articole despre Rom\u00e2nia \u015fi al volumului \u201cIcoanele pe sticl\u0103 din Sibiel\u201d.
\nIcoanele pe sticl\u0103 din Transilvania sunt expresia culturii religioase \u015fi populare din aceast\u0103 regiune a Rom\u00e2niei. \u00cembinare unic\u0103 dintre tradi\u0163iile est-europene \u015fi tehnicile vestice, icoanele pe sticl\u0103 s-au bucurat de mult\u0103 popularitate \u00een jurul anului 1750, dup\u0103 cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale fiind \u00eens\u0103 uitate. Cea mai mare colec\u0163ie de icoane pe sticl\u0103 din lume (circa 600 de exponate) se afl\u0103 la Sibiel, \u00een Transilvania. Tot din Sibiel provin \u015fi Adriana \u015fi Nicoleta Oltean (mam\u0103 \u015fi fiic\u0103), autoarele expozi\u0163iei de la ICR Berlin. <\/p>\n25 septembrie – 14 noiembrie 2010:
\nExpozi\u0163ie de art\u0103
\nLoca\u0163ie: Oberlichtsaal, Kunsthalle Basel, Steinenberg 7, 4051 Basel
\nVernisaj: s\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 septembrie 2010, ora 19.00<\/p>\nmarieta chirulescu
\nSolo-show al Marietei Chirulescu \u00een renumita institu\u0163ie elve\u0163ian\u0103 de art\u0103, av\u00e2ndu-l drept curator pe Adam Szymczyk \u2013 director al Kunsthalle Basel. Este a treia expozi\u0163ie a unui artist rom\u00e2n \u00een acest spa\u0163iu, dup\u0103 Dan Perjovschi (2007) \u015fi Daniel Knorr (2009).
\nConsiderat\u0103 a fi una dintre cele mai promi\u0163\u0103toare artiste contemporane rom\u00e2ne, Marieta Chirulescu de\u0163ine un spectru foarte variat al exprim\u0103rilor artistice, incluz\u00e2nd desenul, pictura, printmaking-ul, colaje (realizate mecanic sau digital). \u00cen centru se afl\u0103 chestionarea operei de art\u0103\/a imaginii \u015fi a semnifica\u0163iei ei \u00een contextul actual. Este vorba despre a\u015fa numite \u201cByproducts\u201d ale picturii sau despre procese automate de reproducere: despre gre\u015feli, neregularit\u0103\u0163i, cauzate de ea \u00eens\u0103\u015fi sau de software. Abstracte la prima vedere, lucr\u0103rile \u00eenv\u0103luite de mister ale Marietei Chirulescu p\u0103streaz\u0103 spa\u0163ii de rezonan\u0163\u0103 cu lumea real\u0103, cu propria biografie, cu istoria artei \u00een general.
\nMarieta Chirulescu (n\u0103scut\u0103 \u00een 1974 la Sibiu, tr\u0103ie\u015fte \u015fi lucreaz\u0103 la Berlin) a absolvit Academia de Arte Plastice din N\u00fcrnberg. Bursier\u0103 a Kunstfonds Bonn.
\nDurata expozi\u0163iei: 25 septembrie \u2013 14 noiembrie 2010
\n28 octombrie: discu\u0163ie public\u0103 cu artista la Stadtkino Basel
\n13 noiembrie: finisajul expozi\u0163iei \u015fi prezentarea catalogului<\/p>\nDetalii: http:\/\/www.kunsthallebasel.ch
\nCu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n \u201eTitu Maiorescu\u201c Berlin.<\/p>\nCu cele mai bune g\u00e2nduri,<\/p>\n
Echipa ICR \u00abTitu Maiorescu\u00bb Berlin<\/p>\n
Institutul Cultural Roman \u201cTitu Maiorescu\u201d-Berlin
\nTel. +49-30-890 61 987,- 890 91 232; Fax. +49-30-890 61 988
\ne-mail: office@rki-berlin.de\n<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"am primit la redactie Programul Institutului Cultural Rom\u00e2n \u201eTitu Maiorescu\u201d din Berlin \u00een luna septembrie 2010 (manifest\u0103ri proprii, cooper\u0103ri \u015fi parteneriate): Miercuri, 8 septembrie 2010: Conferin\u0163\u0103 Loca\u0163ie: ICR Berlin Gr\u0103dinile lui Brukenthal Prezentare cu imagini sus\u0163inut\u0103 de Cornelia Feyer<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[4],"tags":[55,139,448],"class_list":["post-1222","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","tag-berlin","tag-icr","tag-program"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1222","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1222"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1222\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1223,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1222\/revisions\/1223"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}