am primit la redactie<\/p>\n
ICR a g\u0103zduit acum c\u00e2teva zile\u00a0la Tel Aviv\u00a0conferin\u0163a renumitului profesor ION POP despre istoria mi\u015fc\u0103rii avangardiste rom\u00e2ne \u015fi evolu\u0163ia ei post belica.Scopul lecturii a fost prezentare c\u0103r\u0163ii domniei sale „Din Avangard\u0103 spre Ariergard\u0103”,\u00a0un volum lansat recent de Editura Vinea- Bucure\u015fti.\u00a0ION POP, critic de renume interna\u0163ional al istoriei literaturii de avangard\u0103,\u00a0a fost introdus de prof. Michael Finkenthal un alt expert al literaturii, ambii\u00a0participan\u0163i cu lecturi\u00a0la Conferin\u0163a\u00a0„Avangarda Rom\u00e2neasc\u00e2 Bucuresti-Paris-Tel Aviv”,\u00a0\u0163inut\u0103 la universitatea Ebraic\u0103 din Ierusalim \u00eentre 12-14 Dec 2010.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Prelegerea domnului ION POP demareaz\u0103 cu Dadaismul inventat de rom\u00e2nul Tristan Tzara,\u00a0ca o urmare direct\u0103 futurismului promovat de Marinetti acum 100 (*)de ani.<\/p>\n
\u00cel \u00eent\u00e2lnim pe Tzara, un om scund, burghez a\u015fezat, cu monoclu \u015fi cravat\u0103, dar, folosind \u015fi r\u0103sp\u00e2ndind noi forme de expresie.<\/p>\n
„G\u00e2ndirea\u00a0se face \u00een gur\u0103, poezia trebuie s\u0103 fie instinctiv\u0103”, spune Tzara \u015fi devine ad hoc<\/p>\n
un zeu al spontaneit\u0103\u0163ii poetice. Teoretiz\u00e2nd noul curent, detest\u00e2nd cubismul dar \u015fi arta tradi\u0163ional\u0103 Tzara \u015fi amicii s\u0103i de la<\/p>\n
cabaretul Voltaire din Zurich (Hugo Boll, Jean Arp, Marcel Ianco)<\/p>\n
ajung la o anume esen\u0163\u0103: „Spiritul avangardei este o utopie a min\u0163ii, interferenta tr\u0103irilor \u015fi expresia lor”.<\/p>\n
De undeva vine Mallarme cu o declara\u0163ie: „discursul jurnalistic e jalnic, trebuie dat alt sens cuvintelor !”<\/p>\n
Se coceau noi direc\u0163ii, plutea \u00een aer nevoia de schimbare, Tzara vorbea de inventarea unei arte noi,\u00a0Arp vede dadaismul ca o art\u0103 f\u0103r\u0103 vreun sens.\u00a0\u015ei iat\u0103 c\u0103 Breton \u00eel invit\u0103 pe Tzara\u00a0la Paris, se cunosc, Breton este atras de prospe\u0163imea \u015fi \u00eendr\u0103zneala\u00a0dadaismului, \u015fi \u00eempreun\u0103 cu Aragon, Eluard, Picabia ader\u0103 imediat la dadaism. Despre Marcel Duchamp \u015fi Tzara Breton\u00a0scrie \u00een revista Litterature (1919-24): „ni\u015fte eroi destina\u0163i s\u0103 elibereze opera de crea\u0163ie\u00a0din tirania societ\u0103\u0163ii \u015fi s\u0103-i d\u0103ruiasc\u0103 din nou spiritul” .<\/p>\n
Dar cur\u00e2nd\u00a0„\u015feful suprarealismului” se simte speriat de Tzara \u015fi ideile sale anarhiste, \u015fi \u00een polemica st\u00e2rnit\u0103 desuprarealismul care prindea teren, Breton se dezice de Tzara numindu-l metec.<\/p>\n
Mai t\u00e2rziu \u00eel reneag\u0103 \u015fi pe Claude Sernet din dezgust pentru haosul produs de acesta la revista UNU.Dadai\u015ftii se simt puternic atra\u015fi de Paris \u015fi limba francez\u0103, pe ruinele Rom\u00e2niei interbelice nu se putea face dadaism, sau alt\u0103 cultur\u0103 major\u0103.\u00a0Avangarda, de\u015fi binecuv\u00e2ntat\u0103 cu numeroase talente, se treze\u015fte efectiv \u00een aer,\u00a0cum subliniaz\u0103 Michael Finkenthal, deta\u015fat\u0103 cum era de literatura clasic\u0103 tradi\u0163ional\u0103.\u00a0A\u015fa se face c\u0103 „Manifestul Dadaist” este publicat \u00een limba francez\u0103.<\/p>\n
Suntem \u00een 1922 c\u00e2nd apare, scos de Ion Vinea \u015fi Marcel Ianco, revista Contimporanul.<\/p>\n
\u00cen 1924 Vinea scrie: „jos arta \/ c\u0103ci s-a prostituat ! \/\u00a0\u00a0Poezia nu este dec\u00e2t un teasc de stors glanda lacrimal\u0103 a fetelor..”\u00a0Publica\u0163ia reunea curiozitatea pentru modern \u00een art\u0103, \u00een literatur\u0103 \u015fi Contimporanul aremeritul de a prezenta cititorului un melanj de noi curente – Constructivism, Futurism, Dadaism, Expresionism toate concentrate la un loc.\u00a0Cineva scrie: „S\u0103 ne ucidem mor\u0163ii! Ne-am s\u0103turat de clasic !Vrem aparate Morse!” Iat\u0103 aici o prim\u0103 declarat\u0103 revolu\u0163ie industrial\u0103 artelor, comunica\u0163iei.\u00a0„Vom construi uzine! Vom construi \u015fosele”. Industria, ma\u015fin\u0103riile, petrolul sunt noile zeit\u0103\u0163i, omni prezente.\u00a0Apare revista 75HP (Stefan Roll, Voronca, Claude Sernet).<\/p>\n
Acolo citim: „Vrem inven\u0163ii, gramatica nu mai este bun\u0103”, iar o alt\u0103 revista lunar\u0103\u00a0INTEGRAL (1925-1928, colaboratori: B Fundoianu, Brunea Fox, Ilarie Voronca, Maxy )\u00a0sintetizeaz\u0103 modernismul, redactorii chiar explicau dramaturgului italian Pirandello: „toate\u00a0mi\u015fc\u0103rile sunt legate \u00eentre ele”, \u00een schimb Brunea Fox \u00eel critic\u0103 peTzara spun\u00e2nd: „Dadaismul este o pu\u015fc\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu zgomote!”<\/p>\n
Voronca tip\u0103re\u015fte „Colomba” prin care \u00eencearc\u0103 o integrare a artelor.\u00a0Dup\u0103 Integral, g\u0103sim revista UNU (1928-32 Bogza, Brauner, Maxy, Fundoianu, Sernet, Moldov, Brunea-Fox)\u00a0tineri care \u00ee\u015fi asumau sarcina de a sintetiza suparealismul. UNU se rupe\u00a0de Contimporanul. Se schimb\u0103 \u015fi discursul mi\u015fc\u0103rii: „Noi suntem vis\u0103tori \u00een semi trezie” spune\u00a0Voronca care vorbe\u015fte despre „sclipire \u00een argintul\u00a0neprev\u0103zutului, \u00een aburi, \u00een nimburi risipite”. \u015ei cuvintele se schimb\u0103, acum se scrie „\u00een\u0103untru”\u00a0f\u0103r\u0103 un control ra\u0163ional, sau logic. Este inversul scrisului precis al lui Stefan Roll, inginerul cu rigla \u015fi\u00a0spa\u0163iu verbal clar definit. Dar industria schimb\u0103 implicit planeta. C\u0103l\u0103toriile devin mai rapide iar oamenii \u015fi ideile lor circul\u0103 mai repede.<\/p>\n
Iat\u0103-l pe Geo Bogza botezat \u015fi miliardarul imaginii care adora dinamica, via\u0163a imediat\u0103, acum-ul.<\/p>\n
El propune o poezie reportaj \u015fi a\u015fa se na\u015fte tactilul „Poem Invectiv\u0103 „(1933), at\u00e2t de dur \u015fi vulgar c\u0103 nu estepublicat \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t recent \u00een 2010. Ni se dezv\u0103luie o lume \u015focant\u0103, incestuoas\u0103, infernal\u0103\u00a0dar totodat\u0103 conformist\u0103. „Visul tr\u0103ie\u015fte pe br\u00e2nci”, e nevoie de \u015focuri, a\u015fa simte Bogza \u015fi le \u015fi produce.”Destul cu poezia de cabinet! E nevoie de aten\u0163ie \u015fi sudoare la s\u00e2ngele istoriei”.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
S\u0103rim \u00een timp, ION POP ne duce\u00a0\u00een anul 1940.\u00a0\u00a0\u00a0Se \u00eentorc \u00eenapoi \u00een \u0163ar\u0103, din Fran\u0163a, doi poe\u0163i deja bine cunoscu\u0163i: Gellu Naum \u015fi Gherasim Luca.\u00a0Se lipesc, la \u00eenceput, de Paul P\u0103un \u015fi Trost \u00eentr-un quartet suprarealist. Cu Virgil Teodorescu cei patru\u00a0fondeaz\u0103\u00a0la Bucure\u015fti Grupul\u00a0suprarealist rom\u00e2n care caut\u0103 moduri spirituale superioare.\u00a0Cei cinci scot remarcabile coproduc\u0163ii c\u0103 de exemplu: L’infra Noir ,\u00a0sau Eloge de malombra, ambele datate 1947. Sunt rare exemple de opere produse \u00een comun.\u00a0Dar volumul „Critica Mizeriei”(Gellu Naum, Paul P\u0103un \u015fi al\u0163ii, 1945)atac\u0103 pe Luca \u015fi pe Trost. Cei doi erau \u00eenvinui\u0163i c\u0103 au abandonat PROLETARIATUL!.\u00a0O alt\u0103 reac\u0163ie g\u0103sim semnat\u0103 de\u00a0\u00a0Trost \u015fi Luca \u00een „Dialectique de la dialectique” (1945), textul\u00a0reprezint\u0103 o avertizare\u00a0\u00a0mi\u015fc\u0103rii suprarealiste asupra pericolului de tr\u0103dare a idealurilor revolu\u0163ionare.. etc\u00a0.\u00a0Marc\u0103m \u00eenceputul scind\u0103rii \u015fi al degringoladei.\u00a0Angajarea politic\u0103 \u00ee\u015fi avea r\u0103d\u0103cinile\u00a0\u00a0prin anii 30, c\u00e2nd Voronca st\u00e2nd departe, Roll \u00eel\u00a0nume\u015fte „tr\u0103d\u0103tor”, Tzara devine un „burghez”, Aragon un „comunist”, „Se scrie cu jumate de gur\u0103!”\u00a0\u00a0iar\u00a0Aurel Baranga scrie: „Poezia are \u015fi noapte \u00een ea”. Reac\u0163ia imediat\u0103: E\u015eTI UN BURGHEZ!.\u00a0Scindare este declarat\u0103 \u00een inima mi\u015fc\u0103rii.<\/p>\n
Ulterior, c\u00e2nd revista UNU era deja sistat\u0103 , este \u00eenlocuit\u0103 de publica\u0163ia ORIZONT, Sa\u015fa Pan\u0103<\/p>\n
refuz\u0103 pe noii suprareali\u015fti \u015fi declar\u0103 public :..”aceasta este ariergard\u0103”.\u00a0S\u0103 ne amintim c\u0103 Sa\u015fa Pan\u0103 este cel care \u00eel descoperise pe Urmuz (Demetrescu Buz\u0103u), premerg\u0103tor\u00a0al avangardei \u015fi pe care \u00eel caracterizeaz\u0103 \u00een „Pagini Bizare” astfel:\u00a0” un om hipersensibil, estet, iubitor de art\u0103, care mizeaz\u0103 pe ambiguit\u0103\u0163i, abolind legile discursului”.\u00a0Ad\u0103ug\u0103 Dan Grigorescu \u00een Dic\u0163ionarul Avangardelor: „Ini\u0163iator absolut al modurilor suprarealiste, absurde,\u00a0anti literare, Urmuz este catalizatorul avangardei romane”.\u00a0Dar cine este acest domn Sa\u015fa Pan\u0103? Medic, pasionat de literatur\u0103, poet de ocazie, particip\u0103 la \u00eentrunirile avangardei\u00a0\u015fi organizeaz\u0103 o vast\u0103 bibliotec\u0103 personal\u0103 a modernismului extrem. Ofi\u0163er, face carier\u0103 militar\u0103 \u015fi devine\u00a0general spre dezgustul suprareali\u015ftilor. La 1 aprilie 1928 scoate pe cheltuiala sa\u00a0revista UNU pe care o finan\u0163eaz\u0103 timp de 5 ani. Pan\u0103 pledeaz\u0103 pentru apolitismul suprarealismului\u00a0de\u015fi \u00een alt\u0103 revista a sa, Orizont, invit\u0103 la o literatur\u0103 militant\u0103, de st\u00e2nga. \u00cen 1969 \u00eentocme\u015fte celebra antologie a literaturii rom\u00e2ne de avangard\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial comunismul cap\u0103ta controlul Europei de est, inclusiv Rom\u00e2nia. Despreintelectualitate se \u015ftie c\u0103 la \u00eenceput a primit cu bra\u0163ele deschise ideile de egalitate \u015fi revolu\u0163ie\u00a0proletar\u0103 propuse de comuni\u015fti. Ion Pop citeaz\u0103 din lectura d-lui Radu Stern care pomene\u015fte de\u00a0entuziasmul avangardei ruse. Poe\u0163ii erau efectiv angaja\u0163i cauzei, \u00eentr-o activitate voluntar\u0103 \u015fi nu\u00a0legat\u0103 de vreo plat\u0103. Ei doreau s\u0103 fac\u0103 art\u0103 utilitar\u0103, s\u0103 contribuie la dezvoltarea societ\u0103\u0163ii noi.Era o sincer\u0103 participare la o cauz\u0103, \u00een ochii lor, demn\u0103 de sacrificii.\u00a0\u00cen schimb, \u00een Rom\u00e2nia s-a practicat larg persecu\u0163ia avangardei, evreii au fost prigoni\u0163i rasial, brutal, au loc pogromuri\u00a0iar presa de dreapta, legionarii, fasci\u015ftii ..to\u0163i condamnau \u015fi huleau avangardi\u015ftii.\u00a0Iat\u0103 motivul pentru care avangarda a primit cu bra\u0163ele deschise pe eliberatorul\u00a0sovietic, mul\u0163i au fost salva\u0163i din lag\u0103re. Dar noul sistem avea \u0163inte bine definite.\u00a0Poe\u0163ii, arti\u015ftii au fost sili\u0163i s\u0103 produc\u0103 o literatur\u0103 \u015fi art\u0103 agreabil\u0103 noilor st\u0103p\u00e2ni.Mul\u0163i poe\u0163i, de nevoie, \u015fi-au renegat propriile sentimente \u015fi crezuri. Acesta este un fenomen tragic\u00a0subliniaz\u0103 Ion Pop. \u015ei iat\u0103 c\u0103 tot Sa\u015fa Pan\u0103 spune despre poemele care apar dup\u0103 eliberare \u00een stil for\u0163at realist socialist:\u00a0” Sunt prozaice, jenante, f\u0103r\u0103 valoare, te \u00eengroze\u015fti…” Ce a urmat? Sufocat de neputin\u0163a\u00a0de a scrie liber Luca constat\u0103 c\u0103 nu mai poate lucra, el \u015fi al\u0163i interzi\u015fi erau\u00a0eticheta\u0163i burghezi decaden\u0163i, Gherasim Luca se \u00eentoarce \u00een Fran\u0163a \u00een 1952. Paul P\u0103un emigreaz\u0103 spre Israel.\u00a0Trost pleac\u0103 \u015fi el \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n
Suprarealismul rom\u00e2n se \u00eencheiase.<\/p>\n
**<\/p>\n
Au trecut 100 de ani de la avangard\u0103, interesul \u015fi admira\u0163ia pentru\u00a0aceast\u0103 mi\u015fcare efervescent\u0103 r\u0103m\u00e2n la fel de proaspete, impactul cultural, schimb\u0103rile\u00a0\u00een estetic\u0103 modern\u0103 datorate avangardelor ofer\u0103 \u00eembietoare teritorii cercet\u0103torilor de azi.\u00a0Avangardele genereaz\u0103 expozi\u0163ii retrospective, traduceri, lans\u0103ri de c\u0103r\u0163i, dic\u0163ionare \u015fi analize,\u00a0se public\u0103 \u015fi se traduc texte inedite (Sesto Pals de exemplu) etc .\u00a0Avangarda Rom\u00e2n\u0103 continu\u0103 s\u0103 preocupe cu efecte benefice arta \u015fi g\u00e2ndirea europeana actual\u0103.\u00a0Mul\u0163umesc domnului Ion Pop pentru excelenta, emo\u0163ionant\u0103 prelegere, mie motiv de o nostalgic\u0103 reevaluare a subiectului.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
(*) Manifesti di Futurismo (1909-1915)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Adrian Grauenfels<\/p>\n
Dec 2010<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
am primit la redactie ICR a g\u0103zduit acum c\u00e2teva zile\u00a0la Tel Aviv\u00a0conferin\u0163a renumitului profesor ION POP despre istoria mi\u015fc\u0103rii avangardiste rom\u00e2ne \u015fi evolu\u0163ia ei post belica.Scopul lecturii a fost prezentare c\u0103r\u0163ii domniei sale „Din Avangard\u0103 spre Ariergard\u0103”,\u00a0un volum lansat recent de Editura Vinea- Bucure\u015fti.\u00a0ION POP, critic de renume interna\u0163ional al istoriei literaturii de avangard\u0103,\u00a0a fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4],"tags":[139,512,270],"class_list":["post-1374","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","tag-icr","tag-ion-pop","tag-tel-aviv"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1374","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1374"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1374\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1375,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1374\/revisions\/1375"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1374"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1374"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1374"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}