{"id":1627,"date":"2012-06-03T02:15:13","date_gmt":"2012-06-03T00:15:13","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1627"},"modified":"2012-06-05T10:25:15","modified_gmt":"2012-06-05T08:25:15","slug":"tiff-ziua-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1627","title":{"rendered":"Tiff &#8211; Ziua 2"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">\n<em>The Substance: Albert Hofmann&#8217;s LSD<\/em> (r. Martin Witz, 2011) <img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/substance__albert_hofmanns_lsd_ver2.jpg\" width=\"150\" align=\"left\"> \u2013 primul film de la TIFF la care am v\u0103zut sala plin\u0103 \u015fi pe bun\u0103 dreptate! Un documentar despre substan\u0163a care esen\u0163ializeaz\u0103 sinele, misteriosul LSD. Pelicula regizat\u0103 \u015fi scris\u0103 de Witz atest\u0103 vremurile eroice ale cercet\u0103rii psihiatrice consacrate LSD-ului: prin administrarea acestui drog, se crea o psihoz\u0103-model \u015fi exista credin\u0163a c\u0103 provoc\u00e2nd experimental psihoza, vor fi create condi\u0163iile vindec\u0103rii ei. Schizofrenia, Sf. Graal al psihiatriei, ar fi putut deveni istorie. Stanislav Grof, ini\u0163iatorul psihologiei transpersonale, Timothy Leary, profesorul de la Harvard care a fost dat afar\u0103 pentru c\u0103 recomanda studen\u0163ilor s\u0103 experimenteze cu LSD-ul, Ken Kesey, autorul c\u0103r\u0163ii-cult <em>Zbor deasupra unui cuib de cuci<\/em> \u015fi Albert Hofmann, cel care a izolat \u00een 1943 substan\u0163a, sunt c\u00e2teva din starurile acestui documentar. Acum administrarea medical\u0103 a LSD-ului este mult mai controversat\u0103 pentru c\u0103 \u201esistemul\u201d a reu\u015fit s\u0103-l demonizeze \u00een anii \u201970. Se ofer\u0103 (\u015fi asta mi se pare cinism pur) doar bolnavilor de cancer care au simptome depresive \u015fi anxiogene. Nu-i de ajuns s\u0103 fii pe moarte ca s\u0103 prime\u015fti legal LSD, trebuie s\u0103 fii \u015fi (aproximativ) nebun! P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, problema fundamental\u0103 a consumului de droguri se pune \u00een urm\u0103torii termeni: vrei s\u0103 alterezi realitatea sau percep\u0163ia asupra ei? Cu addenda c\u0103, dac\u0103 e s\u0103 d\u0103m crezare consumatorilor, revela\u0163iile pe care le dob\u00e2ndim prin alterarea percep\u0163iei influen\u0163eaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi realitatea. Punct slab al filmului: sunt oarecum ignorate trip-urile negative. Sau vrea s\u0103 spun\u0103 scenaristul \u015fi regizorul c\u0103 sunt doar un mit? Nu \u015ftiu dac\u0103 e a\u015fa \u2013 \u00eemi amintesc de reflec\u0163iile lui Huxley din <em>Por\u0163ile percep\u0163iei<\/em>, care ar\u0103ta c\u0103 encefalograma creierului unui bolnav de schizofrenie este similar\u0103 cu cea a unui consumator care are bad trip. Care este adev\u0103rul? Vei lua pilula albastr\u0103 sau pe cea ro\u015fie?<br \/>\n<img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/892bi64o0cr321x884g1o5t702_2.jpg\" width=\"150\" align=\"right\"> <\/p>\n<p align=\"justify\">\n<em>Oslo, 31 august<\/em> (r. Joachim Trier, 2011, Norvegia) este cel mai puternic film pe care l-am v\u0103zut la acest festival (p\u00e2n\u0103 acum) \u015fi primul c\u0103ruia i-a\u015f da 5 stele din 5 posibile. Povestea unui t\u00e2n\u0103r care \u00ee\u015fi vindec\u0103 dependen\u0163a de droguri \u00eentr-un centru de reabilitare dar care nu poate s\u0103 fie vindecat \u015fi de boala sufleteasc\u0103 de care sufer\u0103. Am putea spune c\u0103 exist\u0103 o lege a firii, una contra-darwinist\u0103 <strong>(the weak will survive)<\/strong> iar aceast\u0103 lege constat\u0103 c\u0103 tocmai cele mai str\u0103lucite exemplare au un imbold inerent spre auto-distrugere. Ce le ofer\u0103 societatea celor care tr\u0103iesc la polii fiin\u0163ei sau la ecuator? Pu\u015fc\u0103ria, ospiciul sau supradoza de heroin\u0103. Exist\u0103 o rela\u0163ie de mutual\u0103 excluziune \u00eentre excelen\u0163\u0103 \u015fi mediocritate, a c\u0103rei singur\u0103 excep\u0163ie pare s\u0103 fie Goethe. Cel mai bine se vede discrepan\u0163a dintre cei str\u0103luci\u0163i \u015fi mase \u00een tabloul lui Friedrich, <em>C\u0103l\u0103tor deasupra m\u0103rii de cea\u0163\u0103<\/em>. Cel ales este \u00eenclinat s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 buza pr\u0103pastiei \u015fi s\u0103 se arunce \u00een vid. Uneori adaptarea nu este o op\u0163iune. De ce ora\u015ful Oslo este personajul principal din filmul lui Trier? Pentru c\u0103 Oslo, cu toate parcurile, p\u0103durile, autostr\u0103zile \u015fi cu toat\u0103 poleiala benign\u0103 a burgheziei care a dat de petrol, este, cum \u201espunea\u201d Ulver, <strong>Perdition City<\/strong>. S\u0103 trecem dincolo de fa\u0163ad\u0103, Oslo este vampirul, Moloch care \u0163ip\u0103 dup\u0103 sacrificiu. Dincolo de determinarea spa\u0163ial\u0103, 31 august e ultima zi de var\u0103 (\u015fi nu exist\u0103 o var\u0103 mai pl\u0103cut\u0103 ca cea norvegian\u0103) \u2013 ne \u00eendrept\u0103m spre iarna polar\u0103, c\u00e2nd la ora 3, luna va r\u0103s\u0103ri odat\u0103 cu depresia!<br \/>\n<img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/220px-Taxi_Driver_poster.jpg\" width=\"150\" align=\"left\"> <\/p>\n<p align=\"justify\">\n<p align=\"justify\">\n<em>Taxi Driver<\/em> (r. Martin Scorsese, 1976). Ce se mai poate spune despre acest film fenomenal? Un ascet nihilist se preg\u0103te\u015fte s\u0103 devin\u0103 arma suprem\u0103 \u015fi e\u015fueaz\u0103 \u00eentr-un masacru minor, melodramatic \u015fi burlesc. S-a mai observat c\u0103 New York-ul este personaj \u00een acest film \u015fi a\u015f spune c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu Moscova celor de la Rammstein, o urbe malefic\u0103, pragmatic\u0103, care te pune s\u0103 pl\u0103te\u015fti \u015fi pentru cel mai mic lucru oferit. Un New York preg\u0103tit pentru noaptea \u00eentunecat\u0103 a sufletului. Travis Bickle (De Niro) este un <em>alienus<\/em>, un neadaptat, un fel de monstru, prins \u00eentre dou\u0103 lumi. Remarc \u015fi calitatea scenariului (Paul Schrader), care transmite un mesaj deopotriv\u0103 filozofic \u015fi elementar: trebuie s\u0103 lup\u0163i, prin orice mijloace, chiar \u015fi infern. P\u00e2n\u0103 acum nu mi-am dat seama ce mult seam\u0103n\u0103 Fight Club cu Taxi Driver: de la insomnia cioranian\u0103 a personajului principal, la proiectul de distrugere a societ\u0103\u0163ii \u015fi, mai ales, la freza ciudat\u0103 pe care \u015fi-o aplic\u0103 anti-eroul \u00een momentul c\u00e2nd ajunge la Ground Zero. \u00cenc\u0103 dou\u0103 idei: conversa\u0163ia cu Iris (Jodie Foster la 14 ani) mi-a amintit de <em>Notele din subteran\u0103<\/em> a lui Dostoievski, doar c\u0103 acolo omul din subteran\u0103 era mai malefic. Mai mult, de ce e\u015fueaz\u0103 asceza lui Travis? P\u0103rea c\u0103 se antreneaz\u0103 s\u0103-l \u201earanjeze\u201d pe \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele universului (ca Tamerlan), nu un simplu senator, nu doar c\u00e2\u0163iva mafio\u0163i. Legile citadine ale grotescului cer un deznod\u0103m\u00e2nt minor, pare s\u0103 spun\u0103 Scorsese. Masacrul pare izvor\u00e2t din Beckett, nu din clasicii greci!<\/p>\n<p><strong>&#350;tefan Bolea<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>The Substance: Albert Hofmann&#8217;s LSD (r. Martin Witz, 2011) \u2013 primul film de la TIFF la care am v\u0103zut sala plin\u0103 \u015fi pe bun\u0103 dreptate! Un documentar despre substan\u0163a care esen\u0163ializeaz\u0103 sinele, misteriosul LSD. Pelicula regizat\u0103 \u015fi scris\u0103 de Witz atest\u0103 vremurile eroice ale cercet\u0103rii psihiatrice consacrate LSD-ului: prin administrarea acestui drog, se crea o [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[586],"tags":[78,585,584,590,588,589,587,582],"class_list":["post-1627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-tiff-2012-2","tag-cluj","tag-critica-de-film","tag-filosofia-filmului","tag-lsd","tag-nihilism","tag-oslo","tag-scorsese","tag-tiff-2012"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1627"}],"version-history":[{"count":18,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1627\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1669,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1627\/revisions\/1669"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}