{"id":1776,"date":"2012-11-11T15:21:16","date_gmt":"2012-11-11T13:21:16","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1776"},"modified":"2012-11-11T15:21:16","modified_gmt":"2012-11-11T13:21:16","slug":"existentiasmul-astazi-de-stefan-bolea-in-curs-de-aparitie-la-editura-herg-benet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1776","title":{"rendered":"Existen\u021biasmul ast\u0103zi, de \u0218tefan Bolea &#8211; \u00een curs de apari\u021bie la editura Herg Benet"},"content":{"rendered":"<p>La editura Herg Benet, \u00een Colec\u021bia de Filosofie, va ap\u0103rea \u00een luna noiembrie cartea &#8222;Existen\u021bialismul ast\u0103zi&#8221;, de \u0218tefan Bolea.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&#8222;Aceast\u0103 carte \u00ee\u015fi propune s\u0103 acopere o lacun\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc cultural din mai multe puncte de vedere:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, Heidegger\u00a0\u015fi Sartre\u00a0au fost analiza\u0163i \u00een context strict fenomenologic, ceea ce le face un mare deserviciu, pentru c\u0103 operele lor principale, <em>Fiin\u0163\u0103 \u015fi timp<\/em><em>\u00a0<\/em>(1927) \u015fi <em>Fiin\u0163a \u015fi neantul<\/em>\u00a0(1943) sunt adev\u0103rate manifeste existen\u0163ialiste, marc\u00e2nd trecerea de la fenomenologia\u00a0husserlian\u0103 la o fenomenologie existen\u0163ial\u0103. Cu toate c\u0103 s-au \u00eenceput edi\u0163ii de opere complete Nietzsche\u00a0(\u015fase volume la editura Hestia, \u00eentre 1998 \u015fi 2005, edi\u0163ie \u00eentrerupt\u0103 pu\u0163in \u00eenaintea postumelor, care sunt cheia filozofiei nietzscheene) \u015fi Kierkegaard\u00a0(deocamdat\u0103 patru volume excep\u0163ionale la Humanitas, \u00eencep\u00e2nd cu 2006), au ap\u0103rut pu\u0163ine studii \u00een Rom\u00e2nia dedicate acestor filozofi existen\u0163iali importan\u0163i \u015fi nu au ap\u0103rut studii de filozofie comparat\u0103, care s\u0103-i abordeze din prisma existen\u0163ialismului lor specific.<\/p>\n<p>&nbsp;<!--more--><\/p>\n<p>\u00cen al doilea r\u00e2nd, din pricina contextului filozofic na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, care este tributar postmodernismului (vioara \u00eent\u00e2i \u00een domenii diferite, de la sociologie la filozofia filmului, s\u0103 zicem), filozofii, criticii \u015fi teoreticienii culturii nu mai sunt sensibili la o cheie de lectur\u0103 existen\u0163ial\u0103, care probabil ar l\u0103muri mai bine hermeneutica multor opere de art\u0103 din perioada noastr\u0103. Nu exist\u0103 studii, care s\u0103 ini\u0163ieze o compara\u0163ie \u00eentre Sartre, Heidegger\u00a0\u015fi Kierkegaard, pe de o parte \u015fi Foucault, Baudrillard, \u017di\u017eek, pe de alta. Lucrarea noastr\u0103 deschide aceast\u0103 direc\u0163ie de interpretare, pentru c\u0103 existen\u0163ialismul\u00a0a fost tratat din perspectiva teoriilor dominante \u00een cultura noastr\u0103 contemporan\u0103&#8221;, se arat\u0103 \u00een argumentul c\u0103r\u021bii Existen\u021bialismul ast\u0103zi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Printre termenii filosofici analiza\u021bi \u00een toate aspectele lor \u0219i redefini\u021bi \u00een aceast\u0103 lucrare se num\u0103r\u0103 urm\u0103toarele concepte: absurd, ac\u021biune, afect, alegere, alienare, ambiguitate, con\u0219tiin\u021b\u0103, contingen\u021b\u0103, corp, Dasein, esen\u021b\u0103, existen\u021b\u0103, facticitate, fiin\u021b\u0103, libertate, nihilism, proiect, responsabilitate, situa\u021bie, transcenden\u021b\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201eSiguran\u0163a intelectual\u0103 \u015fi profesionalismul superlativ cu care cercet\u0103torul \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi atinge scopurile s\u00eent admirabile. Din l\u0103comie cultural\u0103 \u015fi datorit\u0103 talentului s\u0103u de a face analogii, \u015etefan Bolea lucreaz\u0103 interdisciplinar, trec\u00eend firesc din filosofie \u00een literatur\u0103, \u00een artele vizuale, \u00een film \u015fi \u00een pictur\u0103. \u015etefan Bolea este un intelectual format. Un om pentru care cultura, cunoa\u015fterea filosofic\u0103 \u015fi crea\u0163ia au sens: existen\u0163ial. El are nu numai cuno\u015ftin\u0163e \u2013 \u00eentinse, fiind de fapt un t\u00een\u0103r amenin\u0163at de-o boal\u0103 veche, ast\u0103zi cvasidisp\u0103rut\u0103: erudi\u0163ia \u2013, ci \u015fi \u00eentreb\u0103ri, c\u0103ut\u0103ri \u015fi atitudini intelectual-afective, acestea din urm\u0103, argumentate.\u201d, scrie Marta Petreu, pe coperta IV a c\u0103r\u021bii.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La r\u00e2ndul s\u0103u, Andrei Marga afirm\u0103: \u201eAv\u00e2nd exerci\u0163iul scrisului, fiind el \u00eensu\u015fi un publicist experimentat, \u015etefan Bolea d\u0103 o tez\u0103 redactat\u0103 cu limpezime \u015fi clarviziune.\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Despre scopul acestei lucr\u0103ri filosofice. ne d\u0103 mai multe detalii chiar autorul ei, \u0218tefan Bolea:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201eObiectivul nostru general este de a explica \u015fi de a reconstrui existen\u0163ialismul\u00a0din prisma conceptelor sale (un obiectiv secundar fiind situarea \u015fi reg\u00e2ndirea existen\u0163ialismului din perspectiv\u0103 postmodern\u0103). Obiectivele specifice, prin care prin care ajungem la eviden\u0163ierea acestui scop, sunt:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&#8211; reconstituirea existen\u0163ialismului, prin defini\u0163iile sale diverse, care trimit la multiplicitatea sa remarcabil\u0103;<\/p>\n<p>&#8211; analiza sartrian\u0103 a preceden\u0163ei existen\u0163ei asupra esen\u0163ei \u015fi devastatoarea replic\u0103 heideggerian\u0103;<\/p>\n<p>&#8211; conflictul dintre umanismul existen\u0163ial de factur\u0103 special\u0103 \u015fi antiumanismul postmodern;<\/p>\n<p>&#8211; raportul fenomenologic dintre angoas\u0103\u00a0\u015fi alte no\u0163iuni adiacente precum frica\u00a0\u015fi curajul (cu aplica\u0163ii interdisciplinare \u00een psihologie);<\/p>\n<p>&#8211; abilitatea angoasei de a transcende simpla inten\u0163ionalitate a psihologiei \u015fi de a func\u0163iona ca un afect ontologic \u015fi rela\u0163iile ei cu sfera religioas\u0103;<\/p>\n<p>&#8211; posibilitatea de func\u0163ionare autenticit\u0103\u0163ii ca virtute personal\u0103 prin excelen\u0163\u0103 existen\u0163ialist\u0103;<\/p>\n<p>&#8211; rela\u0163iile dintre fiin\u0163a\u00a0\u00eentru moarte\u00a0\u015fi existentul, care nu poate tr\u0103i cu adev\u0103rat, dec\u00e2t dac\u0103 \u00ee\u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 mortalitatea;<\/p>\n<p>&#8211; observarea faptului c\u0103 exist\u0103 anumite idei \u015fi concepte existen\u0163iale, care pot ac\u0163iona ca un corectiv al postmodernismului \u015fi care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 validitatea pentru filozofia contemporan\u0103\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>De asemenea, afirm\u0103 autorul, \u201estudiul de fa\u021b\u0103 este primul din spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc care efectueaz\u0103 o reconstruc\u0163ie a existen\u0163ialismului prin prisma conceptelor sale. Pentru a ilustra dezvoltarea filozofiei existen\u0163iale, am ales trei concepte str\u00e2ns legate \u00eentre ele, care sunt \u00een\u0163elese mai bine dac\u0103 se presupune referin\u0163a la celelalte dou\u0103, pentru a r\u0103m\u00e2ne fideli sentin\u0163ei heideggeriene a lui Jean Wahl (\u201ePrin angoasa\u00a0\u00een fa\u0163a mor\u0163ii experiment\u0103m autenticitatea\u00a0\u00een cel mai \u00eenalt grad\u201d). Teza prive\u015fte existen\u0163ialismul \u00een integralitatea sa: pornind de la \u201epara-filozofia\u201d kierkegaardian\u0103 (\u00een viziunea lui Alastair Hannay) din 1840-50, p\u00e2n\u0103 la etapa existen\u0163ialist\u0103 a lui Jean-Paul Sartre, din 1940-50. Nu ne-am orientat exclusiv asupra unui singur palier al existen\u0163ialismului din cele trei principale (1. Kierkegaard \u2013 Nietzsche;\u00a0 2. Jaspers \u2013 Heidegger; 3. Marcel \u2013 Sartre \u2013 Merleau-Ponty \u2013 Camus), pentru c\u0103, din nou, referin\u0163a la unul din ele le \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte pe celelalte dou\u0103. De exemplu, existen\u0163ialismul francez este greu de \u00een\u0163eles mai ales f\u0103r\u0103 raportarea la Nietzsche \u015fi Heidegger, fapt valabil \u015fi pentru adversarul s\u0103u conceptual, post-structuralismul. Fideli principiului expus \u00een Argument, prin care am \u00eemp\u0103r\u0163it bibliografia secundar\u0103 \u00een perioada \u201ecald\u0103\u201d (1940-70) \u015fi \u00een perioada \u201erece\u201d (1990-2012) a existen\u0163ialismului, ne-am orientat \u00een special asupra celei secunde, aduc\u00e2nd la zi cercetarea rom\u00e2neasc\u0103 cu cea interna\u0163ional\u0103.\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Volumul &#8222;Existen\u021bialismul ast\u0103zi&#8221; va fi lansat \u00een cadrul t\u00e2rgului de carte Gaudeamus 2012, de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u0218tefan Bolea s-a n\u0103scut la Baia Mare, \u00een 1980. Tr\u0103ie\u0219te la Cluj-Napoca. Studiile absolvite: Facultatea de Rela\u0163ii Internationale si Studii Europene in cadrul UBB \u2013 Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie si Filosofie in cadrul UBB \u2013 Cluj-Napoca, Masterat Facultatea de Rela\u0163ii Internationale si Studii Europene in cadrul UBB \u2013 Cluj-Napoca, Masterat de Studii Americane, Doctor \u00een Filosofie Facultatea de Rela\u0163ii Internationale si Studii Europene in cadrul UBB \u2013 Cluj-Napoca. A publicat volumele: \u201eOntologia nega\u0163iei. Eseu despre Nihilism\u201d (Editura <strong>Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103<\/strong>, 2004), \u201eR\u0103zboi civil\u201d (Editura <strong>Vinea<\/strong>, 2005), \u201eNoaptea instinctelor\u201d (Editura <strong>Brumar<\/strong>, 2009), \u201eGothic\u201d (Editura <strong>Herg Benet<\/strong>, 2011). Este redactor-\u0219ef al revistei EgoPHobia.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cartea &#8222;Existen\u021bialismul ast\u0103zi&#8221;, de \u0218tefan Bolea, apare cu sprijinul Administra\u021biei Fondului Cultural Na\u021bional.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Un fragment din carte poate fi citit aici: http:\/\/www.hergbenet.ro\/stefan-bolea-existentialismul-astazi.html<\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\n<img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/blog\/2018_573123172717337_868358602_n.jpg\" width=600><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La editura Herg Benet, \u00een Colec\u021bia de Filosofie, va ap\u0103rea \u00een luna noiembrie cartea &#8222;Existen\u021bialismul ast\u0103zi&#8221;, de \u0218tefan Bolea. &nbsp; &#8222;Aceast\u0103 carte \u00ee\u015fi propune s\u0103 acopere o lacun\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc cultural din mai multe puncte de vedere: &nbsp; \u00cen primul r\u00e2nd, Heidegger\u00a0\u015fi Sartre\u00a0au fost analiza\u0163i \u00een context strict fenomenologic, ceea ce le face un [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[4,22],"tags":[626,445,160,258],"class_list":["post-1776","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","category-recomandari","tag-existentialism","tag-herg-benet-publishers","tag-lansare","tag-stefan-bolea"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1776","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1776"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1776\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1777,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1776\/revisions\/1777"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}