{"id":1835,"date":"2013-01-28T16:56:47","date_gmt":"2013-01-28T14:56:47","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1835"},"modified":"2013-01-28T16:56:58","modified_gmt":"2013-01-28T14:56:58","slug":"romanul-care-ramane-in-istorie-drept-unul-dintre-cei-mai-de-seama-oameni-de-cultura-ai-secolului-xx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1835","title":{"rendered":"Rom\u00e2nul care r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie drept unul dintre cei mai de seam\u0103 oameni de cultur\u0103 ai secolului XX"},"content":{"rendered":"
\n

\n

wwww.romanipentruolume.ro<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Bucure\u015fti, 28 ianuarie 2013<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Rom\u00e2nul<\/b> care r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie <\/b><\/p>\n

drept unul dintre cei mai de seam\u0103 oameni de cultur\u0103 ai secolului XX<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Considerat a fi un copil-minune, micul Jurjac (a\u015fa cum \u00eei spuneau familia \u015fi cei apropia\u0163i), visa s\u0103 devin\u0103 compozitor \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 5 ani: \u201eLucru curios: nu \u015ftiam nimic, nu ascultasem nimic sau prea pu\u0163in, nu am avut pe l\u00e2ng\u0103 mine vreo persoan\u0103 s\u0103 m\u0103 influen\u0163eze \u015fi, totu\u015fi, de copil, am avut aceast\u0103 idee fix\u0103 de a fi compozitor. De a fi numai compozitor<\/i>\u201d, \u00eei declara mai t\u00e2rziu George Enescu lui Bernard Gavoty, critic muzical \u015fi jurnalist de radio.<\/p>\n

Cele mai cunoscute compozi\u0163ii ale lui George Enescu dateaz\u0103 din primii ani ai \u00eenceputului de secol XX. Printre acestea se num\u0103r\u0103 cele dou\u0103 Rapsodii Rom\u00e2ne (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestr\u0103 \u00een Do major, op. 9 (compus\u0103 \u00een 1903 \u015fi interpretat\u0103 \u00een 1911 de Orchestra Filarmonicii din New York, sub bagheta renumitului compozitor \u015fi dirijor Gustav Mahler) sau Simfonia nr. 1 \u00een Mi bemol major, op. 13 (1905).<\/p>\n

Compozitorul, dirijorul, violonistul, pianistul \u015fi profesorul George Enescu (1881 \u2013 1955) r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie drept unul dintre cei mai de seam\u0103 oameni de cultur\u0103 ai secolului XX; \u015fi-a asumat rolul de ambasador al muzicii at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een lume \u015fi s-a implicat \u00een promovarea muzicii rom\u00e2ne\u015fti, contribuind la recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a compozitorilor, dirijorilor \u015fi interpre\u0163ilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Memoria marelui muzician rom\u00e2n este perpetuat\u0103 prin Festivalul Interna\u0163ional care-i poart\u0103 numele, prin diferite simpozioane desf\u0103\u015furate \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd prin expozi\u0163ii, concerte \u015fi publica\u0163ii realizate \u00een cadrul Muzeului Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Pentru astfel de rom\u00e2ni a luat na\u015ftere \u201eRom\u00e2ni pentru o lume<\/i><\/b>\u201d, campania na\u0163ional\u0103 de responsabilitate social\u0103 ini\u0163iat\u0103 de Funda\u0163ia Sergiu Celibidache.<\/p>\n

\u201eRom\u00e2ni pentru o lume<\/i><\/b>\u201d reprezint\u0103 un tribut adus marilor personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti ce au adus m\u00e2ndrie \u015fi glorie Rom\u00e2niei, peste tot \u00een lume \u015fi aduce \u00een aten\u0163ia fiec\u0103ruia dintre noi pe co-na\u0163ionalii no\u015ftri care, prin activitatea lor, r\u0103m\u00e2n nemuritori.<\/p>\n

Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs na\u0163ional online (pe www.romanipentruolume.ro<\/a>\u00a0 \u015fi pe pagina de Facebook) de tribut adus culturii sau unei personalit\u0103\u0163i anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea \u00eenscrie astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dedice o pictur\u0103, o compozi\u0163ie, o sculptur\u0103, un poem, etc.<\/p>\n

\u00cen urma unui vot de specialitate \u015fi prin votul sponsorilor, cei selecta\u0163i vor merge \u00een final\u0103, unde vor fi juriza\u0163i de c\u0103tre un juriu de specialitate \u015fi de c\u0103tre public. C\u00e2\u015ftig\u0103torii vor primi burse de studiu \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Campania se desf\u0103\u015foar\u0103 online, la adresa www.romanipentruolume.ro<\/a> \u015fi pe pagina de Facebook, unde pute\u0163i g\u0103si mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Funda\u0163iei Sergiu Celibidache.<\/p>\n

Parteneri principali:<\/b> Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Muzeul Na\u0163ional George Enescu<\/p>\n

Sponsori: <\/b>Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectur\u0103 Pintilie; Casa Anke; Gilescu, V\u0103leanu \u015fi Partenerii; IBIS Hotels, Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; \u0162uca Zb\u00e2rcea & Asocia\u0163ii<\/p>\n

Parteneri media:<\/b> Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, Money TV, Spectacular TV, Grand Cinema Digiplex din B\u0103neasa Shopping City, Cocor, Flac\u0103ra, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Revista Centrul Vechi, Deutsche Zeitung, \u015eapte Seri, Academia Ca\u0163avencu, Rom\u00e2nia Liber\u0103, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, modista.ro, egophobia.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Calendar Evenimente<\/p>\n

 \n<\/p><\/blockquote>\n

\n
\n[Credit foto: Muzeul Naţional George Enescu]\n<\/p>\n

\n

Biografie George Enescu<\/b><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Considerat a fi un copil-minune, micul Jurjac<\/b> (a\u0219a cum \u00eei spuneau familia \u0219i cei apropia\u021bi), visa s\u0103 devin\u0103 compozitor \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 5 ani: \u201eLucru curios: nu \u0219tiam nimic, nu ascultasem nimic sau prea pu\u021bin, nu am avut pe l\u00e2ng\u0103 mine vreo persoan\u0103 s\u0103 m\u0103 influen\u021beze \u0219i, totu\u0219i, de copil, am avut aceast\u0103 idee fix\u0103 de a fi compozitor. De a fi numai compozitor<\/i>\u201d, \u00eei declara mai t\u00e2rziu George Enescu lui Bernard Gavoty, critic muzical \u015fi jurnalist de radio.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de 3 ani a avut una dintre experien\u021bele muzicale hot\u0103r\u00e2toare, c\u00e2nd a auzit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pentru prima oar\u0103, un taraf c\u00e2nt\u00e2nd \u00eentr-o sta\u021biune balnear\u0103 situat\u0103 \u00een apropierea satului natal. Impresionat de ceea ce auzise, copilul a \u00eencercat a doua zi s\u0103 imite instrumentele tarafului: vioara printr-un \u201efir de a\u021b\u0103 de cusut pe o bucat\u0103 de lemn\u201d (Amintirile lui G. Enescu, de B. Gavoty<\/i>), \u021bambalul cu ajutorul\u00a0 unor be\u021be de lemn, iar naiul, sufl\u00e2nd printre buze.<\/p>\n

\u00cens\u0103, primele no\u021biuni muzicale le prime\u0219te de la tat\u0103l s\u0103u, la v\u00e2rsta de 4 ani. V\u0103z\u00e2nd preocuparea pentru arta sunetelor, p\u0103rin\u021bii \u00eei d\u0103ruiesc viitorului muzician o mic\u0103 vioar\u0103 cu trei coarde. Sup\u0103rat c\u0103 nu este luat \u00een serios \u0219i c\u0103 nu a primit o vioar\u0103 adev\u0103rat\u0103, copilul arunc\u0103 juc\u0103ria \u00een foc. Abia dup\u0103 ce prime\u0219te vioara mult visat\u0103, \u00eencepe s\u0103 c\u00e2nte dup\u0103 ureche, pe o singur\u0103 coard\u0103, cu un singur deget, melodii auzite \u00een sat.<\/p>\n

\u201eMuzica este adev\u0103rul meu<\/i>\u201d. George Enescu (Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu\/Les Souvenirs de Georges Enesco, traducere din francez\u0103 de Elena Bulai, Curtea Veche Publishing, Bucure\u015fti, 2005, pag.111)<\/p>\n

\u00cen 1886, Eduard Caudella, compozitor \u0219i profesor la Conservatorul din Ia\u0219i, remarc\u0103 talentul deosebit al lui George Enescu \u0219i \u00eei sf\u0103tuie\u0219te pe p\u0103rin\u021bii acestuia s\u0103-\u0219i \u00eendrepte copilul c\u0103tre studii muzicale. Dovezi ale primelor \u00eencerc\u0103ri de compozi\u021bie dateaz\u0103 din anul urm\u0103tor, 1887, c\u00e2nd Enescu (n\u0103scut la 19 august 1881, \u00een comuna Liveni-V\u00e2rnav \u2013 actualmente George Enescu, din jud. Dorohoi) avea numai \u0219ase ani.<\/p>\n

\u201e<\/i><\/b>De \u00eendat\u0103 ce am avut la dispozi\u021bie un pian, am \u00eenceput s\u0103 compun. (…) Am schimbat cu o ad\u00e2nc\u0103 bucurie instrumentul monodic pe care c\u00e2ntasem p\u00e2n\u0103 atunci, cu un instrument polifonic; dup\u0103 ce nu putusem face altceva dec\u00e2t s\u0103 execut ni\u0219te melodii f\u0103r\u0103 cel mai mic acompaniament, ce bine era s\u0103 m\u0103 desf\u0103\u0219or acum \u00een acorduri! (…) \u0218i \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai stau pe g\u00e2nduri \u2013 am \u00eenceput s\u0103 compun.\u201d <\/b>(<\/i>G. Enescu \u00een B. Gavoty, Amintirile lui George Enescu)<\/i><\/p>\n

\u00centre 1888 \u0219i 1894, George Enescu studiaz\u0103 la Conservatorul din Viena, cu profesori renumi\u021bi ai vremii precum Siegmund Bachrich \u0219i Josef Hellmesberger Junior (vioar\u0103), Ernst Ludwig (pian) \u0219i Robert Fuchs (armonie, contrapunct \u0219i compozi\u021bie).<\/p>\n

La recomandarea lui Josef Hellmesberger Jr., profesor de vioar\u0103 \u0219i fiul directorului Conservatorului din Viena, George Enescu este trimis de tat\u0103l s\u0103u s\u0103 studieze la Paris. Astfel, se perfec\u021bioneaz\u0103 la Conservatorul din Paris (1895 \u2013 1899) sub \u00eendrumarea profesorilor Martin-Pierre-Joseph Marsick \u0219i Jos\u00e9 White la vioar\u0103, Jules Massenet \u0219i Gabriel Faur\u00e9 la compozi\u021bie, Ambroise Thomas \u0219i Th\u00e9odore Dubois la armonie \u0219i Andr\u00e9 G\u00e9dalge la contrapunct.<\/p>\n

Din perioada studiilor la Paris dateaz\u0103 cele patru \u201esimfonii de \u0219coal\u0103\u201d, Poema Rom\u00e2n\u0103<\/i> op. 1 (1897<\/i>) pentru orchestr\u0103 \u0219i cor b\u0103rb\u0103tesc<\/i>, Sonata nr. 1 pentru pian \u0219i vioar\u0103 \u00een Re major<\/i>, op. 2 (1897),<\/i> Suita nr. 1, \u00een sol minor, \u00een stil vechi pentru pian<\/i>, op. 3 (1897), Sonata nr. 2 pentru pian \u0219i vioar\u0103 \u00een fa minor, op. 6 (1899)<\/i>, lucr\u0103ri care i-au adus recunoa\u0219terea t\u00e2n\u0103rului compozitor George Enescu.<\/p>\n

De\u0219i ceea ce \u00ee\u0219i dorea cel mai mult era s\u0103 compun\u0103 muzic\u0103 \u0219i nu s\u0103 devin\u0103 un virtuoz al viorii, studiul, perseveren\u021ba \u0219i participarea la concursurile de vioar\u0103 organizate la Conservatorul din Paris i-au adus lui Enescu premiul al II-lea \u00een 1898 \u0219i, un an mai t\u00e2rziu, premiul I \u2013 cu care\u00a0 a absolvit la 24 iulie 1899 clasa de vioar\u0103 la Conservatorul din Paris; cu aceast\u0103 ocazie, i s-a d\u0103ruit o pre\u021bioas\u0103 vioar\u0103 Bernardel<\/i>, inscrip\u021bionat\u0103 cu numele s\u0103u.<\/p>\n

\u201e<\/i><\/b>De altfel, \u00eenc\u0103 de atunci, nu m\u0103 prea mai g\u00e2ndeam la vioar\u0103. Eram beat de muzic\u0103 \u0219i nu de performan\u021be la instrument. Nu visam dec\u00e2t s\u0103 compun, s\u0103 compun \u0219i iar s\u0103 compun. (…) Evoc\u00e2nd timpurile acelea fericite, z\u00e2mbesc \u0219i eu. Cert, pentru a-mi deprinde pana \u0219i a-mi exersa spiritul, scriam mult \u2013 este adev\u0103rat \u2013 dar pot s\u0103 afirm c\u0103 totul venea, totu\u0219i, din inim\u0103!\u201d (<\/i>G. Enescu \u00een B. Gavoty, Amintirile lui George Enescu)<\/i><\/p>\n

\u00cen calitate de interpret a \u00eenfiin\u021bat \u0219i condus, la Paris, dou\u0103 forma\u021bii de muzic\u0103 instrumental\u0103: un trio cu pian (1902) \u0219i un cvartet de coarde (1904). A concertat \u00een Germania, Ungaria, Spania, Portugalia, Marea Britanie \u0219i SUA.<\/p>\n

Cele mai cunoscute compozi\u021bii ale lui George Enescu dateaz\u0103 din primii ani ai \u00eenceputului de secol XX. Printre acestea se num\u0103r\u0103 cele dou\u0103 Rapsodii Rom\u00e2ne<\/i> (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestr\u0103 \u00een Do major,<\/i> op. 9 (compus\u0103 \u00een 1903 \u0219i interpretat\u0103 \u00een 1911 de Orchestra Filarmonicii din New York, sub bagheta renumitului compozitor \u0219i dirijor Gustav Mahler) sau Simfonia nr. 1 \u00een Mi bemol major, <\/i>op. 13 (1905).<\/p>\n

\u201eMenirea sf\u00e2nt\u0103 a muzicii este s\u0103 sting\u0103 urile, s\u0103 potoleasc\u0103 patimile \u015fi s-apropie inimile \u00eentr-o cald\u0103-nfr\u0103\u0163ire, a\u015fa precum a-n\u0163eles-o m\u0103rea\u0163a antichitate, cre\u00e2nd mitul lui Orfeu<\/i>.\u201d George Enescu <\/b>(Lumea Cara\u015fului, 1930)<\/p>\n

\u00cen 1913 a instituit \u0219i sus\u0163inut din fonduri personale Premiul na\u021bional de compozi\u021bie<\/i> George Enescu<\/i>, acordat anual p\u00e2n\u0103 \u00een 1946. Organizat \u00een vederea \u00eencuraj\u0103rii crea\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, acest concurs de compozi\u021bie oferea c\u00e2\u0219tig\u0103torilor, al\u0103turi de sume de bani generoase, \u0219ansa interpret\u0103rii lucr\u0103rilor \u00een concerte. George Enescu a fost de asemenea membru fondator (1920) \u0219i pre\u0219edinte (1920 \u2013 1948) al Societ\u0103\u021bii Compozitorilor Rom\u00e2ni din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen anii primului r\u0103zboi mondial, \u00een paralel cu activitatea de crea\u021bie, Enescu a sus\u021binut concerte \u00een Rom\u00e2nia pentru r\u0103ni\u021bii din spitale. Dup\u0103 r\u0103zboi a reluat turneele \u00een calitate de violonist \u0219i dirijor \u00een Elve\u021bia, Fran\u021ba, Olanda, Spania, SUA, Portugalia, Canada etc.<\/p>\n

Muzicianul a dirijat Orchestra Simfonic\u0103<\/i> George Enescu<\/i> din Ia\u0219i (al c\u0103rei fondator este, \u00een perioada 1918-1920), dar \u015fi orchestrele Societ\u0103\u021bii<\/i> Filarmonica Rom\u00e2n\u0103<\/i> (1898 \u2013 1906), Ministerului Instruc\u021biunii Publice (1906 \u2013 1920) \u0219i Filarmonicii din Bucure\u0219ti (1920 \u2013 1946).<\/p>\n

Deseori Enescu era invitat la Castelul Pele\u0219 din Sinaia de c\u0103tre regina Elisabeta a Rom\u00e2niei (al c\u0103rei pseudonim literar era Carmen Sylva), pentru a sus\u021bine concerte \u0219i recitaluri de vioar\u0103. O serie de lieduri \u00een limba german\u0103 reprezint\u0103 rezultatul colabor\u0103rii pe plan artistic dintre compozitorul Enescu \u0219i regina-scriitoare.<\/p>\n

Cea mai \u00eendr\u0103git\u0103 lucrare a compozitorului, la care a lucrat mai bine de zece ani, este opera Oedip<\/i>, op. 23. Terminat\u0103 \u00een 1931, aceasta i-a fost dedicat\u0103 Mariei Rosetti-Cantacuzino, cea care va deveni, \u00een 1937, so\u021bia lui George Enescu.<\/p>\n

\u00cen perioada lucrului la opera sa Oedip<\/i>, George Enescu a terminat o serie de lucr\u0103ri simfonice \u0219i camerale, reprezentative pentru stilul de maturitate al compozitorului: Simfonia nr. 2 \u00een La major,<\/i> op. 17 (1914), Suita pentru orchestr\u0103 nr. 2 \u00een Do major, op. 20<\/i> (1915), Simfonia nr. 3 \u00een Do major, <\/i>op. 21 (1918 \u2013 1921), precum \u0219i Cvartetul de coarde \u00eem Mi bemol major<\/i>, op. 22, nr. 1 (1920), Sonata pentru pian \u00een fa diez minor<\/i>, op. 24, nr. 1 (1924), Sonata pentru pian \u0219i vioar\u0103 nr. 3, \u00een la minor, \u00een caracter popular rom\u00e2nesc<\/i>, op. 25 (1926).<\/p>\n

Au urmat Sonata pentru pian \u0219i violoncel \u00een Do major<\/i>, op. 26, nr. 2, dedicat\u0103 marelui violoncelist Pablo Casals, Suita s\u0103teasc\u0103 nr. 3 \u00een Re major<\/i>, op. 27 (1939), dou\u0103 simfonii neterminate (reconstituite \u0219i orchestrate de compozitorul Pascal Bentoiu), Cvartetul de coarde \u00een Sol major<\/i>, op. 22 nr. 2 (1951), Simfonia de camer\u0103 pentru 12 instrumente soliste<\/i>, op. 33 (1954) \u0219i Vox Maris<\/i>, op. 31, poem simfonic pentru cor mixt cu solo de tenor \u0219i sopran\u0103, orchestr\u0103 mare (1954).<\/p>\n

Recunoa\u0219terea \u0219i renumele interna\u021bional i-au oferit lui George Enescu numeroase ocazii de a sus\u021bine cursuri de interpretare muzical\u0103, stilistic\u0103, analiz\u0103 \u0219i forme muzicale la \u00c9cole Normale de Musique<\/i> din Paris, \u00c9cole Instrumentale \u201eYvonne Astruc\u201d<\/i> din Paris, Accademia Musicale Chigiana<\/i> din Siena (Italia), Universitatea din Illinois (SUA), The Mannes Music School<\/i> din New York, la Brighton \u0219i Bryanstone (Anglia) etc. A predat cursuri de compozi\u021bie la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachussets (SUA) \u0219i Conservatoire Am\u00e9ricain<\/i> din Fontainbleau (Fran\u021ba).<\/p>\n

Yehudi Menuhin, Christian Ferras, Ivry Gitlis, Ida Haendel sau Arthur Grumiaux sunt doar c\u00e2\u021biva dintre cei mai cunoscu\u021bi violoni\u0219ti care s-au perfec\u021bionat \u00een arta interpretativ\u0103 sub \u00eendrumarea lui George Enescu.<\/p>\n

Printre distinc\u021biile ce i s-au acordat \u00een semn de pre\u021buire \u0219i recunoa\u0219tere se reg\u0103sesc: titlurile de ofi\u021ber \u0219i cavaler al Legiunii de Onoare<\/i> a Fran\u021bei (1913, 1936), Membru de onoare (1916) \u0219i Membru activ (1933) al Academiei Rom\u00e2ne<\/i> din Bucure\u0219ti, Membru corespondent la Acad\u00e9mie des Beaux Arts<\/i> din Paris (1929), Accademia Nazionale di Santa Cecilia<\/i> din Roma (1931), Institut de France<\/i> din Paris (1936) \u0219i Academia de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be<\/i> din Praga (1937).<\/p>\n

\u00cen perioada ce a urmat celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, George Enescu p\u0103r\u0103se\u0219te definitiv Rom\u00e2nia \u0219i locuie\u0219te la Paris, unde se stinge din via\u021b\u0103 \u00een 1955.<\/p>\n

\u00a0<\/i><\/b>Memoria marelui muzician rom\u00e2n este perpetuat\u0103 prin Festivalul Interna\u021bional care-i poart\u0103 numele, prin diferite simpozioane desf\u0103\u0219urate \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd prin expozi\u021bii, concerte \u0219i publica\u021bii realizate \u00een cadrul Muzeului Na\u021bional \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Compozitorul, dirijorul, violonistul, pianistul \u0219i profesorul George Enescu (1881 \u2013 1955) r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie drept unul dintre cei mai de seam\u0103 oameni de cultur\u0103 ai secolului XX; \u0219i-a asumat rolul de ambasador al muzicii at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een lume \u0219i s-a implicat \u00een promovarea muzicii rom\u00e2ne\u0219ti, contribuind la recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a compozitorilor, dirijorilor \u0219i interpre\u021bilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa:\u00a0 Muzeul Na\u0163ional George Enescu<\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

wwww.romanipentruolume.ro     Bucure\u015fti, 28 ianuarie 2013 \u00a0 Rom\u00e2nul care r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie drept unul dintre cei mai de seam\u0103 oameni de cultur\u0103 ai secolului XX   Considerat a fi un copil-minune, micul Jurjac (a\u015fa cum \u00eei spuneau familia \u015fi cei apropia\u0163i), visa s\u0103 devin\u0103 compozitor \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 5 ani: \u201eLucru curios: […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4],"tags":[636,634],"class_list":["post-1835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","tag-george-enescu","tag-romani-pentru-lume"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1835"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1835\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1838,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1835\/revisions\/1838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}