www.romanipentruolume.ro<\/a> \u015fi pe pagina de Facebook, unde pute\u0163i g\u0103si mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Funda\u0163iei Sergiu Celibidache.<\/p>\nParteneri principali:<\/b> Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Muzeul Na\u0163ional George Enescu<\/p>\n
Sponsori: <\/b>Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectur\u0103 Pintilie; Casa Anke; Gilescu, V\u0103leanu \u015fi Partenerii; IBIS Hotels, Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; \u0162uca Zb\u00e2rcea & Asocia\u0163ii<\/p>\n
Parteneri media:<\/b> Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, Money TV, Spectacular TV, Grand Cinema Digiplex din B\u0103neasa Shopping City, Cocor, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Revista Centrul Vechi, Deutsche Zeitung, \u015eapte Seri, Academia Ca\u0163avencu, Rom\u00e2nia Liber\u0103, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, modista.ro, egophobia.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Calendar Evenimente<\/p>\n
<\/p>\n
\n![](\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/blog\/JeanNegulescuCreditfotoEmanuelTinjala_zpsa97530c7.jpg\")
\n[© Emanuel Tinjala]\n<\/p>\n
<\/p>\n
Biografie Jean Negulesco<\/b><\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen 1900, pe 29 februarie, se n\u0103\u015ftea Jean Negulesco, poreclit \u201eIancule\u0163 cu p\u0103rul cre\u0163\u201d, cel de-al cincilea copil al unei familii de negustori \u00eenst\u0103ri\u0163i din Craiova. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, Iancu este considerat de c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u ca fiind demn de a-l urma at\u00e2t \u00een ale afacerii, c\u00e2t \u015fi prin localurile din Craiova. Astfel, la cinci-\u015fase ani, tat\u0103l s\u0103u \u00eel ia cu el la Ber\u0103ria Bazilescu, unde va avea s\u0103 vad\u0103 pentru prima oar\u0103 fotografii care se mi\u015fc\u0103 pe perete (imaginile cinematografice ale vremii). Mai apoi, tat\u0103l \u015fi fiul ajung s\u0103 viziteze destul de des gr\u0103dina de var\u0103 Minerva, unde rulau spectacole cinematografice. \u00centr-una din serile de dup\u0103 spectacol, \u00eentors \u00een camera sa, t\u00e2n\u0103rul Iancule\u0163 va schi\u0163a pe h\u00e2rtie c\u00e2teva scene din filmul tocmai v\u0103zut. Se dovede\u015fte a avea un real talent la desen, iar pasiunea sa pentru filme va avea s\u0103-l duc\u0103 \u00een anii maturit\u0103\u0163ii spre o glorioas\u0103 carier\u0103 \u00een cinematografie. Pe timpul liceului (Carol I, din Craiova), este un elev model, premiant la toate materiile \u015fi exceleaz\u0103, la v\u00e2rsta de 12 ani, \u00een cadrul unui concurs na\u0163ional de desen, unde c\u00e2\u015ftig\u0103 premiul \u00eent\u00e2i.<\/p>\n
S-a \u00eenrolat \u00een primul r\u0103zboi mondial \u00een serviciile de s\u0103n\u0103tate \u015fi va ajunge \u00een Ia\u015fi unde l-a \u00eent\u00e2lnit pe George Enescu, care sus\u0163inea recitaluri pentru armat\u0103 \u015fi refugia\u0163i. \u201eSunetele viorii lui r\u0103scoleau sufletele. \u00cen timp ce \u00eel ascultam, i-am schi\u0163at silueta pe o foaie de h\u00e2rtie. Desenul meu, \u00eencadrat \u00eentr-o simpl\u0103 ram\u0103 neagr\u0103, avea s\u0103 aib\u0103 onoarea s\u0103 fie expus \u00een vitrina unei libr\u0103rii. Ceasuri \u00een \u015fir am patrulat prin fa\u0163a ei ca s\u0103 pot trage cu urechea la comentariile trec\u0103torilor. \u201eCine e?\u201d – \u201eEnescu, cine altul!\u201d \u2013 \u201eDa? \u015ei cine semneaz\u0103 desenul?\u201d \u2013 Ion (pseudonimul meu) \u2013 \u201eIon? N-am auzit de el\u201d. \u2013 \u201eO s\u0103 auzi\u0163i! Mi-am spus. Destinul mi-a fost pecetluit pe loc, atunci \u015fi acolo: aveam s\u0103 fiu pictor, un pictor celebru.\u201d <\/b><\/i>(Jean Negulesco, Manuela Cernat, Editura alo, Bucure\u015fti!, Bucure\u015fti, pag. 11; Drum printre stele Amintiri europene \u015fi hollywoodiene, Jean Negulesco, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1989, pag. 18\/ Things I Did… and Things I Think I Did, Jean Negulesco, Linden Press\/ Simon & Schuster, New York, 1984)<\/p>\n
\u00cenc\u00e2ntat de reprezentarea grafic\u0103, <\/i><\/b>Enescu \u00eei va oferi o sum\u0103 \u00eensemnat\u0103 pentru desenul f\u0103cut.<\/p>\n
Dup\u0103 r\u0103zboi, re\u00eentors la Craiova, termin\u0103 liceul \u015fi va avea un atelier de pictur\u0103 special amenajat de tat\u0103l s\u0103u, urm\u00e2nd s\u0103 organizeze o mic\u0103 expozi\u0163ie, foarte reu\u015fit\u0103, cu lucr\u0103ri realizate \u00een Craiova.<\/p>\n
\u00cen prim\u0103vara anului 1919, Negulesco prime\u015fte o burs\u0103 la Academia de Arte Plastice, din Bucure\u015fti (spre nemul\u0163umirea p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i care ar fi preferat s\u0103-l vad\u0103 studiind dreptul sau economia), la care renun\u0163\u0103 dup\u0103 o scurt\u0103 perioad\u0103 pentru a se muta cu iubita sa de la acea vreme. Pentru a-l desp\u0103r\u0163i de iubita cu doi ani mai mare \u015fi considerat\u0103 nepotrivit\u0103 pentru el, tocmai din acest motiv, tat\u0103l s\u0103u \u00eei ofer\u0103 \u201eocazia\u201d de a c\u0103l\u0103tori \u00een Fran\u0163a \u015fi Italia. Astfel, abandon\u00e2nd dragostea pentru a descoperi noi orizonturi, \u00een ianurie 1921, va pleca \u00een c\u0103l\u0103toria spre Europa. Dup\u0103 dou\u0103 luni \u00een care a v\u0103zut Atena, Vene\u0163ia, Floren\u0163a \u015fi Roma, ajunge la Paris unde \u00eei va avea ca prieteni pe\u00a0 Br\u00e2ncu\u015fi, Picasso, Matisse, Giacometti, Tristan Tzara \u015fi Jean Cocteau. Astfel, i se vor deschide por\u0163ile c\u0103tre \u00eenaltele cercuri de personalit\u0103\u0163i ale vremii. Se va instala \u00een Paris, ca urmare a hot\u0103r\u00e2rii sale de a studia pictura. El le promite p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i c\u0103 va studia \u015fi economia politic\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 primeasc\u0103 de la tat\u0103l s\u0103u cinci mii de lei lunar. Se \u00eenscrie la celebra Acad\u00e9mie Julian, unde \u201enim\u0103nui nu-i p\u0103sa dac\u0103 erai bun sau prost, de tine depinz\u00e2nd s\u0103 te faci remarcat sau s\u0103 r\u0103m\u00e2i ignorat pe vecie\u201d<\/i> (Jean Negulesco, Manuela Cernat, Editura alo, Bucuresti!, Bucuresti, pag. 16; Drum printre stele Amintiri europene si hollywoodiene, Jean Negulesco, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1989, pag. 27\/ Things I Did… and Things I Think I Did, Jean Negulesco, Linden Press\/ Simon & Schuster, New York, 1984) <\/i>\u015fi lucreaz\u0103 intens la tehnica sa, astfel \u00eenc\u00e2t directorul Acad\u00e9miei Julian alege unul dintre desenele sale \u015fi \u201e\u00eel expune pe peretele atelierului la locul de onoare rezervat celei mai bune lucr\u0103ri a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.\u201d<\/i><\/p>\n
Afl\u00e2nd c\u0103 Iancu nu studiaz\u0103 economia politic\u0103 \u015fi c\u0103 nu are de g\u00e2nd s\u0103 intre \u00een afacerile familiei, tat\u0103l s\u0103u \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-i mai trimit\u0103 bani. Constr\u00e2ns de lipsa unei situa\u0163ii financiare stabile, Iancu ia tot felul de slujbe pentru a se \u00eentre\u0163ine \u015fi pentru a continua s\u0103 picteze. Lucreaz\u0103 o perioad\u0103 ca decorator de scen\u0103 \u00een \u201eOra\u015ful luminilor\u201c, iar apoi se angajeaz\u0103 ca sp\u0103l\u0103tor de vase la un hotel de lux din Nisa.<\/p>\n
Ajunge \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel al lui Br\u00e2ncu\u015fi care \u00eel va indruma: \u201e\u015ei dac\u0103 ai face chip cu un singur ochi, crezi c\u0103 te-ar b\u0103ga cineva la pu\u015fc\u0103rie?\u201d<\/i>.<\/i> Negulesco \u00ee\u015fi va aminti: \u201eabia mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 deslu\u015fesc adev\u0103ratul t\u00e2lc al acelor vorbe. De fapt, el \u00eemi d\u0103duse prima lec\u0163ie de libertate.\u201d <\/b><\/i>(Jean Negulesco, Manuela Cernat, Editura alo, Bucure\u015fti!, Bucure\u015fti, pag. 17; Drum printre stele Amintiri europene \u015fi hollywoodiene, Jean Negulesco, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1989, pag. 37\/ Things I Did… and Things I Think I Did, Jean Negulesco, Linden Press\/ Simon & Schuster, New York, 1984)<\/p>\n
\u00cen 1922, Iancu se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103 pentru a-\u015fi vedea familia. Cu aceast\u0103 ocazie, pe 30 decembrie, deschide prima expozi\u0163ie personal\u0103 \u00een Bucure\u015fti, la Palatul Ateneului. \u00cens\u0103, criticile nu i-au fost favorabile \u00eentr-un Bucure\u015fti mult mai conservator dec\u00e2t Parisul. <\/b>\u00centors \u00een capitala Fran\u0163ei, se \u00eemboln\u0103ve\u015fte de tuberculoz\u0103 \u015fi se vede obligat s\u0103 trimit\u0103 un tablou la Salonul de Toamn\u0103. Cu banii primi\u0163i de la cineastul american Rex Ingram pleac\u0103 pe Riviera pentru a se \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi, unde o va \u00eent\u00e2lni pe prima sa so\u0163ie, americanca Winnifred Ayers. <\/b>La dorin\u0163a lui Winnifred se c\u0103s\u0103toresc \u00een Paris, departe de familie, iar aceasta, pentru a-l \u00eembuna, \u00eei organizeaz\u0103 o expozi\u0163ie la Galeria \u201eCampagne Premi\u00e9re\u201d. Spre deosebire de criticii rom\u00e2ni, cei francezi au numai cuvinte de laud\u0103 la adresa lui Negulesco, bucurie \u00eentunecat\u0103 \u00eens\u0103 de moartea fratelui s\u0103u, George. So\u0163ia sa \u00eel va convinge s\u0103 p\u0103r\u0103sesc\u0103 Parisul \u015fi s\u0103 plece \u00een America, stabilindu-se la New York. Pe atunci avea doar 26 de ani \u015fi resimte totu\u015fi nostalgia Parisului, unde-\u015fi avea atelierul ce urma s\u0103 fie locuit de sora sa. <\/b>Av\u00e2nd ne\u00een\u0163elegeri \u00een mariajul cu Winnifred datorit\u0103 diferen\u0163ei de mentalit\u0103\u0163i, Jean se refugiaz\u0103 \u00een pictur\u0103, f\u0103c\u00e2nd tot posibilul s\u0103 ajung\u0103 c\u00e2t mai sus: face rame pentru tablouri, deschide o \u015fcoal\u0103 de pictur\u0103, organizeaz\u0103 expozi\u0163ii cu lucr\u0103rile lui \u015fi ale celor pe care \u00eei \u00eendruma.<\/p>\n
\u00cen februarie 1929, la Washington, deschide prima expozi\u0163ie personal\u0103 la \u201eYorke Gallery\u201d, ce include \u015fi o lucrare a surorii lui, Sabina, evenimentul fiind un succes \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t Jean va exclama ca ei, Negule\u015ftii,<\/b><\/i> <\/b>au dat America pe spate.<\/b><\/p>\n
Fericirea lui Negulesco este umbrit\u0103, \u015fi de data aceasta, de divor\u0163ul de sotia sa, care \u00eei ia lucr\u0103rile \u015fi tot ce avea el mai important, iar Jean trebuie s\u0103 porneasc\u0103 din nou, de la zero. <\/i><\/b>Trecand printr-o perioad\u0103 grea, Negulesco se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 plece la Hollywood, fiind atras si de un poten\u0163ial financiar care s\u0103-i schimbe \u00een bine situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103. Acolo o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Greta Garbo, cu care are o scurt\u0103 idil\u0103 ce se va transforma \u00eentr-o prietenie care va dura toata via\u0163a. \u00cei face acesteia o serie de portrete care \u00eei vor aduce un succes moderat, din punct de vedere financiar, dar este un \u00eenceput.<\/p>\n
Este acceptat \u00een cercul miliardarilor \u015fi ajunge s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 des cu William Randolph Hearst, magnatul presei; \u00eei face potretul lui Lady Mountbatten, so\u0163ia viitorului erou al armatei britanice; este inclus \u00een anuarul \u201eRom\u00e2nia\u201d, editat de comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Statele Unite, unde se face un elogios studiu asupra persoanei sale, menit s\u0103 explice ascensiunea acestuia.<\/p>\n
\u00cen 1931, o expozi\u0163ie personal\u0103 deschis\u0103 la Seattle se vinde \u00een c\u00e2teva ore cu un total de 19.000 de dolari. La scurt timp dup\u0103 aceasta expozi\u0163ie, Jean se vede \u00een postura de ghid pentru marele critic \u015fi istoric Elie Faure, atunci c\u00e2nd acesta vine \u00een vizit\u0103 la Hollywood, \u015fi care \u00eei va schimba destinul lui Negulesco: \u201eNu m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 \u015ftiu c\u00e2t de talentat pictor e\u015fti. La Hollywood, cinematograful este o art\u0103 nou\u0103 \u015fi m\u0103rea\u0163\u0103 \u00een care se \u00eembin\u0103 toate celelalte forme artistice. Este arta epocii noastre. F\u0103 pasul decisiv \u015fi p\u0103trunde \u00een\u0103untru.\u201d<\/i><\/p>\n
Astfel, Jean investe\u015fte banii primi\u0163i \u00een urma expozi\u0163iei \u00eentr-un film realizat de el, care a fost un e\u015fec, \u00eens\u0103 \u00eei deschide por\u0163ile studiourilor Paramount, fiind cooptat \u00een echipa filmului This is the night<\/i><\/b>, iar Iancu se va semna Jean Negulesco. <\/i>Doi ani mai t\u00e2rziu, face \u201eFarewell to Arms<\/i><\/b>\u201d, film ce este considerat \u015fi azi un succes A devenit \u015fi mai apreciat printre \u015fefii de la Paramount care i-au oferit s\u0103 regizeze, \u00een tandem cu Harlan Thomson, comedia Kiss and Make up<\/i><\/b> (S\u0103rut \u015fi fard)<\/i><\/b> \u015fi filmul The Man that Broke his Heart<\/i><\/b> (Omul care \u015fi-a fr\u00e2nt inima)<\/i>, \u00eempreun\u0103 cu Michael Curtiz, cineast american de origine transilv\u0103nean\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1936, este concediat de la studiourile Paramount, dar \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte de lucru prin intermediul rela\u0163iilor sale. Este angajat temporar la studiourile \u201eUniversal\u201d, timp \u00een care Jean continu\u0103 s\u0103 picteze \u015fi se apuc\u0103 s\u0103 scrie scenarii pe care la va vinde cu succes. Chiar studiourile \u201eUniversal\u201d cump\u0103r\u0103 de la el scenariile pentru Beloved Brat<\/i><\/b> (Preaiubit \u00eengera\u015f)<\/i>, Swiss Miss<\/i><\/b> (Miss Elve\u0163ia) <\/i>este luat de \u201eHall Roach\u201d, iar Fight for your Lady<\/i><\/b> (Ap\u0103r\u0103-\u0163i iubita)<\/i> de \u201eR.K.O.\u201d<\/p>\n
\u00cen 1940, este angajat de Fra\u0163ii Warner \u015fi este trimis \u00een scurt timp, pe Coasta de Est, pentru scurt-metrajul comandat de Armat\u0103, The Flag of Humanity<\/i><\/b>.<\/p>\n
Dup\u0103 intrarea Americii \u00een r\u0103zboi, Jean va fi unul dintre pu\u0163inii regizori ce va r\u0103m\u00e2ne\u00a0 la Hollywood, fapt ce \u00eel va ajuta s\u0103 avanseze. P\u00e2n\u0103 \u00een 1945, el va semna 48 de minireviste muzicale \u015fi 50 de scurt-metraje. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, Fra\u0163ii Warner \u00eei ofer\u0103 debutul lui Jean \u00een filmele de lungmetraj cu Singapore Woman<\/i><\/b> (Femeia din Singapore)<\/i>. \u00cen 1943 Jean se va apuca s\u0103 filmeze The Mask of Dimitrios <\/i><\/b>(Masca lui Dimitrios)<\/i>, film extrem de bine primit de critici: Los Angeles \u2013 \u201eUn film cu adev\u0103rat excep\u0163ional, o oper\u0103 prima semnat\u0103 de Jean Negulesco pe care p\u00e2n\u0103 ieri l-am cunoscut doar prin scurt-metraje.\u201d<\/i> Astfel, Negulesco va intra cu adev\u0103rat \u00een lumea filmului american. Urmeaz\u0103 un nou proiect importat pentru el, filmul The Conspirators<\/i><\/b> (Conspiratorii)<\/i>, care prime\u015fte la r\u00e2ndul s\u0103u aprecieri.<\/b> \u00cen 1946, la Hollywood se filmeaz\u0103\u00a0 52 de filme dintre care trei sunt ale lui Jean Negulesco: Nobody Lives Forever<\/i><\/b> (Nimeni nu tr\u0103ie\u015fte ve\u015fnic), Three Strangers<\/b> (Trei str\u0103ini) <\/i>\u015fi Humoresca.<\/b><\/i><\/p>\n
Se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Dusty Diamond, fotomodel \u015fi starlet\u0103 la Hollywood, Dusty (cu 13 ani mai mic\u0103 dec\u00e2t Jean) dovedindu-se a fi o adev\u0103rat\u0103 partener\u0103 de via\u0163\u0103 pentru el prin caracterul \u015fi comportamentul ei, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-i chiar \u015fi felul acestuia de a rela\u0163iona cu actri\u0163ele de pe platourile sale. Despre aceste actri\u0163e, Jean va declara: \u201eAm avut norocul s\u0103 lucrez cu cele mai frumoase femei din lume. Dac\u0103 nu m\u0103 l\u0103sam fascinat de magnetismul lor, n-a\u015f fi izbutit s\u0103 le captez vibra\u0163ia magic\u0103\u201d<\/i> (Jean Negulesco, Manuela Cernat, Editura alo, Bucure\u015fti!, Bucure\u015fti, pag. 102). \u00cen 1947, Jean va reconfirma aptitudinile sale regizorale din Humoresca cu filmul Deep Valley<\/i><\/b> (Vale ad\u00e2nc\u0103)<\/i>.<\/p>\n
\u00cen 1948, actri\u0163a principal\u0103 din Johnny Belinda<\/i><\/b>, Jane Wyman va primi Oscarul pentru rolul s\u0103u acest film regizat de Jean Negulesco, considerat \u201ecapodopera lui Negulesco\u201d. <\/b><\/i>Filmul va primi nominalizari pentru toate categoriile existente la acea vreme, \u00een total 12 nominaliz\u0103ri la Premiile Oscar. \u00cen ciuda succesului \u00eenregistrat, anul 1949 \u00eel g\u0103se\u015fte \u015fomer pe Jean Negulesco. Astfel, el se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 plece pentru un timp din Hollywood. Un prieten, Brian Aherne, \u00eei pune la dispozi\u0163ie bungalo-ul s\u0103u din Palm Springs, unde va fi \u00eentr-un cerc social ce \u00eei va num\u0103ra pe Ava Gardner, Bette Davis, Clarck Gable, Henry Fonda, Olivia de Havilland, Joan Crawford, Rita Hayworth \u015fi so\u0163ul ei, prin\u0163ul Ali Khan. Daryl F. Zanuck \u00eei va oferi un salariu dublu la studiourile Fox, la \u00eentoarcerea lui Negulesco din Palm Springs.<\/p>\n
Colaborarea cu studiourile Fox va fi una foarte restrictiv\u0103. Cu toate acestea, el va ajunge \u00een primii zece regizori de la Hollywood. Vor aparea: The Forbidden Street<\/i><\/b> (1949), Under My Skin<\/i><\/b> (1950), Three Came Home<\/i><\/b> (1950), Take Care Of My Little Girl<\/i><\/b> (1951), The Mudlark<\/i><\/b> (1951). \u00cen 1952, se afl\u0103 printre cei mai importan\u0163i regizori, cu trei premiere \u00eentr-un singur an ce au succes at\u00e2t financiar, c\u00e2t \u015fi critic, filmand pentru prima dat\u0103 color: Phone Call From A Stranger, Lure of the Wilderness<\/i><\/b>, Lydia Bailey<\/i><\/b>.<\/p>\n
Dup\u0103 perfoman\u0163a din 1953, de a filma cadrele din Titanic<\/i><\/b> pe uscat, astfel \u00eenc\u00e2t orice privitor s\u0103 cread\u0103 ca totul are loc pe un vas, lui Negulesco \u00eei este \u00eencredin\u0163at\u0103 \u00een acelasi an comedia How to Marry a Millionaire<\/i><\/b>, al doilea film \u00een sistem Cinemascop din istorie, av\u00e2nd-o \u00een rol principal pe Marilyn Monroe. Tot atunci va ap\u0103rea \u015fi Scandal at Scourie<\/i><\/b>. Chicago Tribune va scrie: \u201eSimpaticul Jean Negulesco este posesorul a 69 de perechi de pantaloni sport, 53 de veste, 500 de cravate, trei duzini de p\u0103l\u0103rii, c\u00eeteva duzine de c\u0103m\u0103\u015fi de m\u0103tase \u015fi c\u0103m\u0103\u015fi sport, 50 de perechi de pantofi, garderob\u0103 care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 fie Cel mai elegant regizor al Hollywoodului.\u201d<\/i><\/p>\n
\u00cen 1954, Jean Negulesco prime\u015fte aprobarea de la \u201e20th Century Fox\u201d s\u0103 regizeze Three Coins in the Fountain<\/i><\/b>\u00a0 (Trei parale \u00een F\u00e2nt\u00e2n\u0103)<\/b>.<\/i> Louis Marcorelles va scrie \u00een Le Monde: \u201eCa s\u0103-l define\u015fti pe Jean Negulesco, trebuie s\u0103 te referi la dou\u0103 persoane distincte \u2013 la excelentul profesionist \u015fi la rafinatul om de cultur\u0103.\u201d<\/i> <\/b><\/p>\n
Va fi rugat s\u0103 regizeze spectacolul din seara Premiilor Oscar (1955), despre care Jean Negulesco va declara: \u201eO munc\u0103 istovitoare. Am acceptat-o numai cu dou\u0103 condi\u0163ii: prima, ca toate vedetele, to\u0163i actorii candida\u0163i la premiile de interpretare \u015fi toti actorii nominaliza\u0163i pentru roluri secundare s\u0103 urce pe scen\u0103 spre a \u00eenm\u00e2na trofeele rezervate laurea\u0163ilor de la compartimentul tehnic. Milioanelor de telespectatori li se oferea astfel ocazia s\u0103-\u015fi vad\u0103 actorul sau actri\u0163a favorit\u0103, fie ei premia\u0163i sau nu. A doua condi\u0163ie \u2013 s\u0103 fie atribuit un Premiu Omagial Gretei Garbo.\u201d<\/i> <\/b>\u00cen anul 1955, alt film \u00een regia lui Negulesco, \u201eDaddy Long Legs<\/i><\/b>\u201d, avandu-l \u00een distribu\u0163ie pe Fred Astaire, va fi nominalizat la Premiile Oscar. \u00cen 1957, Fox \u00eei \u00eencredin\u0163eaz\u0103 lui Negulesco Boy on Dolphin<\/i><\/b> (B\u0103iat c\u0103lare pe delfin)<\/i>, un alt film fascinant, cu Sophia Loren. \u00cen urm\u0103torii 2 ani, avea s\u0103 mai regizeze \u00eenc\u0103 4 filme: A Certain Smile<\/i><\/b> (1958), The Gift Of Love<\/i><\/b> (1958), Count Your Blessings<\/i><\/b> (1959) \u015fi The Best of Everything<\/i><\/b> (1959). \u00cencet-\u00eencet, Jean \u00eencepe s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 este o piedic\u0103 pentru el, din punct de vedere profesional, contractul cu Fox care \u00eei impune ce \u015fi cum s\u0103 regizeze. Astfel, va \u00eencepe un proiect, filmul Jessica <\/i><\/b>(1962), pe cont propriu, ca produc\u0103tor \u015fi regizor. Filmul este oarecum un e\u015fec financiar, \u00eencas\u0103rile acestuia nereu\u015find s\u0103 acopere cheltuielile. \u00cen februarie 1968, este trimis \u00een Iran pentru a fi consilier pe l\u00e2ng\u0103 \u015eahin\u015fahul Mohammad Reza Pahlavi ce dorea \u00eentemeierea unei industrii a filmului \u00een Iran. \u00centre timp, el va fi parte din coproduc\u0163ia irano-american\u0103 The Heroes<\/i><\/b> (Eroii).<\/i><\/p>\n
\u00cen 1969, studiourile Fox \u00eei acord\u0103 lui Negulesco comedia Hello and Goodbye <\/i><\/b>care va aparea \u00een 1970, an \u00een care se va filma \u015fi The Invinceble Six<\/i><\/b>. Acest an va reprezenta \u00eens\u0103 pentru Negulesco sf\u00e2r\u015fitul carierei sale \u00een cinematografie, \u00eenregistr\u00e2nd un num\u0103r de 85 de filme, care includ: scurt-metraje, long-metraje, documentare \u015fi filme pentru care nu a fost creditat oficial ca regizor. Pentru alte 7 filme a fost scenarist, iar pentru un alt film, produc\u0103tor.<\/p>\n
Va \u00eencepe s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 des \u00eentre California, Marbella (Spania), locul unde se mutase dup\u0103 Boy on Dolphin<\/i><\/b>, \u015fi Londra, unde \u00ee\u015fi amenajase un apartament de cur\u00e2nd, f\u0103c\u00e2nd din pictura ocupa\u0163ia sa principal\u0103. <\/b><\/p>\n
Dup\u0103 o serie de probleme grave de s\u0103n\u0103tate, Jean decide s\u0103-\u015fi fac\u0103 testamentul: \u201eRog ca executorul meu s\u0103 creeze un fond cu numele \u201eJean Negulesco Trust Fund\u201d, pentru a ajuta tinere talente din Rom\u00e2nia, un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103, din domeniul artei \u2013 muzic\u0103, literatur\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103, balet, teatru, regie, cinematografie \u2013 s\u0103-i ajute s\u0103-\u015fi petreaca trei ani \u00een str\u0103in\u0103tate, la un Colegiu adecvat, de preferin\u0163\u0103 la Paris, Roma sau \u00een Statele Unite, \u00een scopul de a-\u015fi putea afirma PERSONALITATEA \u00een domeniul pe care \u015fi l-au ales. Pentru ace\u015fti doi tineri se vor asigura pe parcursul celor trei ani condi\u0163ii de via\u0163\u0103 adecvate, nu de lux. V\u00e2rsta lor va fi cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u015fi 25 de ani. Ei vor fi ajuta\u0163i \u015fi sf\u0103tui\u0163i de prietenii mei, Anne Head la Paris \u015fi profesorul Mihnea Gheorghiu \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/i> (Jean Negulesco, Manuela Cernat, Editura alo, Bucure\u015fti!, Bucure\u015fti, pag. 191)<\/p>\n
Negulesco \u00ee\u015fi va publica memoriile la editura newyorkez\u0103 \u201eSimon & Schuster\u201d, prefa\u0163ate de prietenul s\u0103u, John Houseman, produc\u0103tor \u015fi scenarist american de origine rom\u00e2n\u0103. Cartea Things I Did and Things I Think I Did <\/i><\/b>va fi un best-seller interna\u0163ional. Apare \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 1989, cu titlul Drum printre stele<\/i><\/b>. Aceast\u0103 apari\u0163ie \u00eel readuce \u00een prim-plan, presa aduc\u00e2nd numai complimente la adresa lui.<\/p>\n
Cu ocazia semicentenarului Cinematecii Franceze din ianuarie 1986, va fi organizat un \u201emedalion Jean Negulesco\u201d. Jean este prezent \u015fi declar\u0103 pentru Le Figaro: \u201eTrebuie s\u0103 ajungi la cap\u0103tul unei existen\u0163e \u015fi al unei cariere ca s\u0103 po\u0163i afirma cu sinceritate c\u0103 nu \u015ftii nimic.\u201d<\/i> <\/b>Despre industria american\u0103 de film din anii 1980 va declara: \u201eAst\u0103zi la Hollywood oamenii au o ma\u015fin\u0103rie \u00een loc de inim\u0103.\u201d<\/i> <\/b>\u00cen acela\u015fi an, Jean va primi \u00cenaltul Ordin de Comandor al Artelor \u015fi Literelor. <\/b>\u00cen 1990, Uniunea Cinea\u015ftilor din Rom\u00e2nia \u00eel va alege ca Membru de Onoare, despre care Jean consider\u0103: \u201eaceasta este o acolad\u0103 cu totul special\u0103. Pentru c\u0103 mi-a fost oferit\u0103 de fra\u0163ii \u015fi colegii mei de breasl\u0103\u201d. <\/i>\u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, Negulesco este extrem de activ, c\u0103l\u0103torind de la un festival la altul \u015fi uimind pe to\u0163i cei cu care intra \u00een contact.<\/p>\n
La 20 iulie 1993, aflat la resedinta sa din Marbella, Jean Negulesco p\u0103r\u0103se\u015fte aceast\u0103 lume, pornind la drum c\u0103tre stele. Pentru \u00eentreaga sa contribu\u0163ie \u00een cinematografia american\u0103, Jean Negulesco are propria stea pe celebrul bulevard \u201eWalk of Fame\u201d, Hollywood.<\/p>\n
Pentru Jean, cinematografia a reprezentat \u201ecel mai formidabil vis de libertate cu care a fost vreodat\u0103 binecuvantat\u0103 omenirea\u201d<\/i>, iar \u201eOchiul min\u0163ii este cel mai extraordinar proiector din c\u00e2te exist\u0103 pe lume. <\/i>[\u2026] Nimic nu poate clinti sau \u00eentuneca senina str\u0103lucire a unei meserii bine f\u0103cute. Fericirea deplin\u0103 \u0163i-o dau harul autentic \u015fi iubirea curat\u0103 pentru ceea ce cu adev\u0103rat iube\u015fti mai mult. Trebuie s\u0103 mul\u0163ume\u015fti cerului pentru c\u0103 ai fost ales s\u0103 ai un talent, care este un dar dumnezeiesc. Dar numai tu e\u015fti r\u0103spunz\u0103tor de acest dar. Tu \u015fi truda ta. Rodul trudei de zi cu zi preschimb\u0103 o\u00a0 \u00eenzestrare normal\u0103 \u00eentr-un talent cu totul special, oferindu-\u0163i suprem\u0103 fericire \u015fi satisfac\u0163ie. Doar a\u015fa g\u0103se\u015fti r\u0103spunsul, r\u0103spunsul cerut fiec\u0103ruia dintre cei ale\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi lase pa\u015fii \u00eentip\u0103ri\u0163i \u00een pulberea de nisip a miracolului vie\u0163ii. Via\u0163a mea a fost un miracol.\u201d<\/i><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
wwww.romanipentruolume.ro Poreclit \u201eIancule\u0163 cu p\u0103rul cre\u0163\u201d, Jean Negulesco a fost cel de-al cincilea copil al unei familii de negustori \u00eenst\u0103ri\u0163i din Craiova. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, Iancu este considerat de c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u ca fiind demn de a-l urma at\u00e2t \u00een ale afacerii, c\u00e2t \u015fi prin localurile din Craiova. Astfel, la cinci-\u015fase ani, tat\u0103l s\u0103u […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4,22],"tags":[637,634],"class_list":["post-1840","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","category-recomandari","tag-jean-negulesco","tag-romani-pentru-lume"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1840"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1841,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1840\/revisions\/1841"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}