{"id":1852,"date":"2013-02-18T22:49:17","date_gmt":"2013-02-18T20:49:17","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1852"},"modified":"2013-02-18T22:49:17","modified_gmt":"2013-02-18T20:49:17","slug":"romanul-care-este-primul-pictor-roman-de-circulatie-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1852","title":{"rendered":"Rom\u00e2nul care este primul pictor rom\u00e2n de circula\u0163ie european\u0103"},"content":{"rendered":"

wwww.romanipentruolume.ro<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\nPersonalitate eminent\u0103 a plasticii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentr-un moment decisiv pentru constituirea culturii rom\u00e2ne moderne, Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 \u2013 21 iulie 1907) \u00eentreprinde o spectaculoas\u0103 \u00eennoire a limbajului plastic, fiind primul dintre fondatorii picturii rom\u00e2ne moderne, urmat de Ion Andreescu \u015fi \u015etefan Luchian, devenit un simbol pentru genera\u0163iile de arti\u015fti care, \u00een primele decenii ale secolului al XX-lea, c\u0103utau s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 aduc\u0103 la lumin\u0103 valorile profund definitorii ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu o forma\u0163ie \u00een care se remarc\u0103 filonul tradi\u0163iilor picturii murale de care s-a apropiat \u00een anii tinere\u0163ii \u015fi, deopotriv\u0103, experien\u0163ele impresioni\u015ftilor, Grigorescu se manifest\u0103 \u00een diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi \u015fi dup\u0103 dispari\u0163ia artistului.<\/p>\n

Influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor s\u0103i a marcat \u015fi evolu\u0163ia genera\u0163iei ce i-a urmat, crea\u0163ia sa inaugur\u00e2nd astfel o tradi\u0163ie pictural\u0103 de ampl\u0103 rezonan\u0163\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nicolae Grigorescu a determinat o schimbare fundamental\u0103 \u00een evolu\u0163ia picturii \u015fi gustului artistic \u00een Rom\u00e2nia. Temperament puternic \u015fi complex, liric prin firea sa, \u00eenzestrat cu o sensibilitate care i-a permis s\u0103 adapteze mediului \u015fi peisajului rom\u00e2nesc idealizarea<\/p>\n

poetic\u0103 inspirat\u0103 de pictorii \u015ecolii de la Barbizon, el r\u0103m\u00e2ne primul pictor rom\u00e2n de circula\u0163ie european\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru astfel de rom\u00e2ni a luat na\u015ftere \u201eRom\u00e2ni pentru o lume<\/i><\/b>\u201d, campania na\u0163ional\u0103 de responsabilitate social\u0103 ini\u0163iat\u0103 de Funda\u0163ia Sergiu Celibidache.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

\u201eRom\u00e2ni pentru o lume<\/i><\/b>\u201d reprezint\u0103 un tribut adus marilor personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti ce au adus m\u00e2ndrie \u015fi glorie Rom\u00e2niei, peste tot \u00een lume \u015fi aduce \u00een aten\u0163ia fiec\u0103ruia dintre noi pe co-na\u0163ionalii no\u015ftri care, prin activitatea lor, r\u0103m\u00e2n nemuritori.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs na\u0163ional online (pe www.romanipentruolume.ro<\/a>\u00a0 \u015fi pe pagina de Facebook) de tribut adus culturii sau unei personalit\u0103\u0163i anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea \u00eenscrie astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dedice o pictur\u0103, o compozi\u0163ie, o sculptur\u0103, un poem, etc.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

\u00cen urma unui vot de specialitate \u015fi prin votul sponsorilor, cei selecta\u0163i vor merge \u00een final\u0103, unde vor fi juriza\u0163i de c\u0103tre un juriu de specialitate \u015fi de c\u0103tre public. C\u00e2\u015ftig\u0103torii vor primi burse de studiu \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Campania se desf\u0103\u015foar\u0103 online, la adresa www.romanipentruolume.ro<\/a> \u015fi pe pagina de Facebook, unde pute\u0163i g\u0103si mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Funda\u0163iei Sergiu Celibidache.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Parteneri principali:<\/b> Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Muzeul Na\u0163ional George Enescu<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Sponsori: <\/b>Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectur\u0103 Pintilie; Casa Anke; Gilescu, V\u0103leanu \u015fi Partenerii; IBIS Hotels, Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; \u0162uca Zb\u00e2rcea & Asocia\u0163ii<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Parteneri media:<\/b> Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, Money TV, Spectacular TV, Grand Cinema Digiplex din B\u0103neasa Shopping City, Cocor, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Revista Centrul Vechi, Deutsche Zeitung, \u015eapte Seri, Academia Ca\u0163avencu, Rom\u00e2nia Liber\u0103, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, modista.ro, egophobia.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Calendar Evenimente<\/p>\n

 <\/p>\n

\n
\n[© Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

Biografie Nicolae Grigorescu<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 \u2013 21 iulie 1907) este primul dintre fondatorii picturii rom\u00e2ne moderne<\/b>, urmat de Ion Andreescu \u015fi \u015etefan Luchian, devenit un simbol pentru genera\u0163iile de arti\u015fti care, \u00een primele decenii ale secolului al XX-lea, c\u0103utau s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 aduc\u0103 la lumin\u0103 valorile profund definitorii ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Pictorul s-a n\u0103scut \u00een satul Pitaru, jude\u0163ul D\u00e2mbovi\u0163a, fiind al \u015faselea copil al lui Ion \u015fi al Ruxandrei Grigorescu. \u00cen anul 1843, c\u00e2nd \u00eei moare tat\u0103l, familia se mut\u0103 la Bucure\u015fti, \u00een mahalaua C\u0103r\u0103midarilor, \u00een casa unei m\u0103tu\u015fi.<\/p>\n

Dup\u0103 o timpurie ucenicie, de numai doi ani, \u00eentre 1848 \u015fi 1850 \u00een atelierul miniaturistului \u015fi pictorului de biserici ceh Anton Chladek (1794 – 1882), Grigorescu va executa icoane pentru bisericile din B\u0103icoi, jude\u0163ul Prahova, \u015fi m\u00e2n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani. \u00cen anul 1856, realizeaz\u0103 compozi\u0163ia istoric\u0103 Mihai sc\u0103p\u00e2nd stindardul<\/i>, pe care o prezint\u0103 domnitorului Barbu \u015etirbei, \u00eempreun\u0103 cu o peti\u0163ie prin care solicit\u0103 un ajutor financiar pentru studii. \u00centre 1856 \u015fi 1857, va picta biserica nou\u0103 a m\u0103n\u0103stirii Agapia, din Neam\u0163. \u201eToat\u0103 noaptea visam numai \u00eengeri \u015fi scene religioase. Erau zile c\u00e2nd tot ce f\u0103ceam mi se p\u0103rea trist, f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 armonie; \u015fi atunci \u00eemi venea s\u0103 las\u00a0 totul balt\u0103 \u015fi s\u0103 plec \u00een lume. Intra o raz\u0103 de soare \u015fi deodat\u0103 se lumina \u015fi biserica \u015fi sufletul meu. Pe atunci noi n-avem niciun fel de orientare \u00een art\u0103. Era o carte veche, cu slove chirilice, care ne da re\u0163ete de la Muntele Athos pentru prepararea culorilor \u015fi c\u00e2teva l\u0103muriri despre v\u00e2rsta, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, via\u0163a \u015fi \u00eensu\u015firile fiec\u0103rui sf\u00e2nt\u201d. (Via<\/i>\u021b<\/i>a <\/i>\u0219<\/i>i opera lui Grigorescu, Colec<\/i>\u021b<\/i>ia Pictori de Geniu, Editura Adev\u0103rul Holding, Bucure<\/i>\u0219<\/i>ti, 2009, pag. 47)<\/i><\/p>\n

La interven\u0163ia ministrului de externe, Mihail Kog\u0103lniceanu, care \u00eei apreciaz\u0103 calitatea picturii, prime\u015fte o burs\u0103 pentru a studia la Paris.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 1861, t\u00e2n\u0103rul Grigorescu pleac\u0103 \u00een capitala Fran\u0163ei, unde intr\u0103 la \u015ecoala de Belle-Arte, frecvent\u00e2nd atelierul lui S\u00e9bastien Cornu, unde este coleg cu Auguste Renoir. Con\u015ftient de propriile-i lacune \u00een forma\u0163ia artistic\u0103, va studia \u00een primul r\u00e2nd desenul \u015fi compozi\u0163ia. Va p\u0103r\u0103si cur\u00e2nd atelierul \u015fi, atras de noile viziuni ale \u015ecolii de la Barbizon, se va stabili \u00een aceast\u0103 localitate, des\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi educa\u0163ia pictural\u0103 prin asimilarea experien\u0163ei unor arti\u015fti precum Jean-Fran\u00e7ois Millet, Camille Corot \u015fi Th\u00e9odore Rousseau. Influen\u0163at de acest mediu artistic, Grigorescu devine preocupat de \u00eensu\u015firea unor modalit\u0103\u0163i novatoare de expresie, \u00een atmosfera cultului pentru pictura en plein air, <\/i>ce preg\u0103tea apropiata afirmare a impresioni\u015ftilor. \u201eSentimentul coloreaz\u0103, nu pensula. Po\u0163i colora c-o buc\u0103\u0163ic\u0103 de c\u0103rbune, \u015fi toate tuburile din lume nu-\u0163i dau albastrul unei flori de ini\u015for dac\u0103 nu-l ai \u00een suflet.\u201d (Via<\/i>\u021b<\/i>a <\/i>\u0219<\/i>i opera lui Grigorescu, Colec<\/i>\u021b<\/i>ia Pictori de Geniu, Editura Adev\u0103rul Holding, Bucure<\/i>\u0219<\/i>ti, 2009, pag. 7)<\/i><\/p>\n

\u00cen cadrul Expozi\u0163iei Universale de la Paris din 1867, particip\u0103 cu \u015fapte lucr\u0103ri, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul \u0162ig\u0103ncu\u015f\u0103<\/i>, revine de c\u00e2teva ori \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi, \u00eencep\u00e2nd din 1870, va participa la Expozi\u0163iile arti\u015ftilor \u00een via\u0163\u0103 \u015fi la cele organizate de Societatea Amicilor Belle-Artelor. \u00cen anii 1873 \u2013 1874, face c\u0103l\u0103torii de studii \u00een Italia (Roma, Neapole, Pompei), \u00een Grecia \u015fi la Viena.<\/p>\n

\u00cen anul 1877 este chemat s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 \u00een calitate de pictor de front<\/i>, realiz\u00e2nd la fa\u0163a locului, \u00een luptele de la Grivi\u0163a \u015fi Rahova, desene \u015fi schi\u0163e ce vor sta la baza unor viitoare compozi\u0163ii. \u201eSolda\u0163ii no\u015ftri sunt ni\u015fte bravi \u015fi z\u0103u c-am avut poft\u0103 s\u0103 viu s\u0103-i desenez aci, \u00een aceast\u0103 baie de foc. […] S-ar putea \u00eent\u00e2mpla s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceva din opera mea care s\u0103 aminteasc\u0103 mai t\u00e2rziu lumii \u00eentregi c\u0103 soldatul rom\u00e2n n-a cr\u00e2cnit \u00een fa\u0163a gloan\u0163elor, dup\u0103 cum n-a cr\u00e2cnit nici \u00een fa\u0163a m\u0103m\u0103ligii\u201d. (Via<\/i>\u021b<\/i>a <\/i>\u0219<\/i>i opera lui Grigorescu, Colec<\/i>\u021b<\/i>ia Pictori de Geniu, Editura Adev\u0103rul Holding, Bucure<\/i>\u0219<\/i>ti, 2009, pag. 99\/110)<\/i><\/p>\n

Din 1879 p\u00e2n\u0103 \u00een 1890, lucreaz\u0103 \u00eendeosebi \u00een Fran\u0163a, fie \u00een Bretania, la Vitr\u00e9, fie \u00een atelierul s\u0103u din Paris. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, deschide mai multe expozi\u0163ii personale la Ateneul Rom\u00e2n, \u00eentre anii 1891 \u015fi 1904.<\/p>\n

Din 1890 se stabile\u015fte definitiv \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi se dedic\u0103 preponderent subiectelor rustice, \u00eentr-o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 varia\u0163ie a motivului, picteaz\u0103 portrete de \u0163\u0103r\u0103nci, care cu boi \u015fi numeroase peisaje cu specific rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00cen portrete, \u00een compozi\u0163ii inspirate de experien\u0163a particip\u0103rii la R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 \u2013 Atacul de la Sm\u00e2rdan, Ro\u015fior c\u0103lare<\/i> \u2013 \u00een seria de Care cu boi<\/i>, \u00een peisajele realizate \u00een \u0163ar\u0103 ori \u00een timpul c\u0103l\u0103toriilor \u00een str\u0103in\u0103tate \u2013 La Posada, Bordei \u00een p\u0103dure, Potec\u0103 cu flori, Pesc\u0103ri\u0163a din Granville, R\u0103sp\u00e2ntie de ora\u015f la Vitr\u00e9 \u2013 <\/i>se impun aspecte ale unui stil \u015fi ale unei viziuni cu totul originale.<\/p>\n

Exerci\u0163iul lucrului \u00een aer liber aduce paletei sale luminozitate, iar modul de construc\u0163ie plastic\u0103 o inedit\u0103 \u00eembinare \u00eentre rigoare \u015fi spontaneitate. \u201eFloarea trebuie s\u0103 fie pl\u0103p\u00e2nd\u0103, nu fragil\u0103. \u015ei umed\u0103 \u015fi curat\u0103, moale, proasp\u0103t colorat\u0103, s\u0103-\u015fi p\u0103streze pe p\u00e2nz\u0103 \u015fi lumin\u0103, \u015fi seva. \u015ei asta nu se face numai cu vopselele din tub\u201d. (Via<\/i>\u021b<\/i>a <\/i>\u0219<\/i>i opera lui Grigorescu, Colec<\/i>\u021b<\/i>ia Pictori de Geniu, Editura Adev\u0103rul Holding, Bucure<\/i>\u0219<\/i>ti, 2009, pag. 120)<\/i><\/p>\n

\u00cen 1899 \u00a0este ales membru al Academiei Rom\u00e2ne, fiind primul artist plastic c\u0103ruia i se face aceast\u0103 onoare.<\/p>\n

Nicolae Grigorescu se stinge din via\u0163\u0103 la 21 iulie 1907 la C\u00e2mpina. \u00cen atelier, pe \u015fevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminat\u0103, \u00centoarcerea de la b\u00e2lci.<\/i><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/i>Personalitate eminent\u0103 a plasticii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentr-un moment decisiv pentru constituirea culturii rom\u00e2ne moderne, Nicolae Grigorescu \u00eentreprinde o spectaculoas\u0103 \u00eennoire a limbajului plastic. Cu o forma\u0163ie \u00een care se remarc\u0103 filonul tradi\u0163iilor picturii murale de care s-a apropiat \u00een anii tinere\u0163ii \u015fi, deopotriv\u0103, experien\u0163ele impresioni\u015ftilor, Grigorescu se manifest\u0103 \u00een diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi \u015fi dup\u0103 dispari\u0163ia artistului. Influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor s\u0103i a marcat \u015fi evolu\u0163ia genera\u0163iei ce i-a urmat, crea\u0163ia sa inaugur\u00e2nd astfel o tradi\u0163ie pictural\u0103 de ampl\u0103 rezonan\u0163\u0103.<\/p>\n

Nicolae Grigorescu a determinat o schimbare fundamental\u0103 \u00een evolu\u0163ia picturii \u015fi gustului artistic \u00een Rom\u00e2nia. Temperament puternic \u015fi complex, liric prin firea sa, \u00eenzestrat cu o sensibilitate care i-a permis s\u0103 adapteze mediului \u015fi peisajului rom\u00e2nesc idealizarea poetic\u0103 inspirat\u0103 de pictorii \u015ecolii de la Barbizon, el r\u0103m\u00e2ne primul pictor rom\u00e2n de circula\u0163ie european\u0103.<\/p>\n

\u201eLucreaz\u0103 mult \u00een fiecare zi. \u015ei \u015fterge tot ce faci, dac\u0103 nu sim\u0163i sufletul t\u0103u acolo. Dar lucreaz\u0103 mult \u2013 ca s\u0103 po\u0163i lucra repede. Toate lucrurile de afar\u0103 trebuie f\u0103cute repede, smulse din zbor. Cu acela\u015fi peisaj, sc\u0103ldat \u00een aceea\u015fi lumin\u0103 \u015fi privit cu acea\u015fi dispozi\u0163ie sufleteasc\u0103 nu te \u00eent\u00e2lne\u015fti dec\u00e2t o dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Iat\u0103 de ce-i important s\u0103 po\u0163i lucra repede\u201d.\u00a0 Nicolae Grigorescu<\/b>\u00a0 (Via<\/i>\u021b<\/i>a <\/i>\u0219<\/i>i opera lui Grigorescu, Colec<\/i>\u021b<\/i>ia Pictori de Geniu, Editura Adev\u0103rul Holding, Bucure<\/i>\u0219<\/i>ti, 2009, pag. 72)<\/i><\/p>\n

Nicolae Grigorescu acas\u0103, \u00een C\u00e2mpina<\/b><\/p>\n

Ast\u0103zi, Muzeul Memorial \u201eNicolae Grigorescu\u201d din C\u00e2mpina este o sec\u0163ie a Muzeului Jude\u0163ean de Art\u0103 Prahova \u201eIon Ionescu-Quintus\u201d, unde pictorul Nicolae Grigorescu \u015fi-a tr\u0103it \u00een aceast\u0103 cas\u0103 ultimii ani din via\u0163\u0103, 1904 \u2013 1907, aici g\u0103sindu-se ultimul s\u0103u atelier. El s-a retras la C\u00e2mpina \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia: so\u0163ia sa, Maria Danciu, \u015fi fiul s\u0103u Gheorghe Grigorescu. A ales acest ora\u015f pentru aerul s\u0103u patriarhal \u015fi, mai ales, pentru \u00eemprejurimile de o inegalabil\u0103 frumuse\u0163e: malurile Prahovei, \u00eenconjurate de dealuri acoperite de o vegeta\u0163ie specific\u0103, albastrul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit al cerului, elemente pe care le \u00eent\u00e2lnim adesea \u00een operele sale din aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

Casa, construit\u0103 chiar de c\u0103tre artist, a ars \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial deoarece, din nefericire, aici fusese stabilit cartierul general german pentru \u00eentreaga zon\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, spre finalul conflagra\u0163iei, un mare incendiu a distrus-o \u00een \u00eentregime. O parte dintre obiecte, \u00een special cele de la parter, au putut fi salvate, ceea ce a f\u0103cut posibil\u0103 reconstituirea casei artistului (atelierul, sufrageria, biblioteca) \u00een perioada 1954 \u2013 1955, Muzeul fiind deschis \u00een 1957.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reconstruc\u0163ia s-a desf\u0103\u015furat sub directa \u00eendrumare a fiului artistului, fotografiile din timpul vie\u0163ii lui Nicolae Grigorescu fiind de mare ajutor. Planurile de reconstruc\u0163ie au fost realizate de arhitectul c\u00e2mpinean Popi\u015fteanu, iar Nae Goage, sculptor amator \u015fi, vreme de mai mul\u0163i ani, ucenic al artistului, a contribuit, al\u0103turi de Gheorghe Grigorescu, fiul pictorului, la refacerea c\u00e2t mai fidel\u0103 a cl\u0103dirii.<\/p>\n

Tablourile expuse provin din patrimoniul ini\u0163ial al casei memoriale a artistului sau sunt \u00eemprumutate din colec\u0163iile Muzeului de Art\u0103 din Ploie\u015fti, ca \u015fi din acelea ale Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

wwww.romanipentruolume.ro     Personalitate eminent\u0103 a plasticii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentr-un moment decisiv pentru constituirea culturii rom\u00e2ne moderne, Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 \u2013 21 iulie 1907) \u00eentreprinde o spectaculoas\u0103 \u00eennoire a limbajului plastic, fiind primul dintre fondatorii picturii rom\u00e2ne moderne, urmat de Ion Andreescu \u015fi \u015etefan Luchian, devenit un simbol pentru genera\u0163iile de arti\u015fti care, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4],"tags":[641,634],"class_list":["post-1852","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","tag-nicolae-grigorescu","tag-romani-pentru-lume"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1852","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1852"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1852\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1854,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1852\/revisions\/1854"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1852"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1852"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}