{"id":1935,"date":"2013-04-26T12:57:34","date_gmt":"2013-04-26T10:57:34","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1935"},"modified":"2013-04-26T12:57:34","modified_gmt":"2013-04-26T10:57:34","slug":"constantin-brancusi-este-romanul-cel-mai-important-din-istoria-sculpturii-mondiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=1935","title":{"rendered":"Constantin Br\u00e2ncu\u015fi este rom\u00e2nul cel mai important din istoria sculpturii mondiale"},"content":{"rendered":"
\n

wwww.romanipentruolume.ro<\/b><\/p>\n

\nM\u00e2ine, 27 aprilie 2013, se \u00eemplinesc 106 ani de c\u00e2nd Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a p\u0103r\u0103sit atelierul lui Auguste Rodin, pentru a-\u015fi croi propriul drum \u00een carier\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Data de 27 aprilie 1907 \u00abeste un moment de r\u0103scruce \u00een parcursul sculptorului Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, pe care-l va explica mai t\u00e2rziu prin fraza devenit\u0103 celebr\u0103: \u201e\u00cen apropierea marilor lucruri nu pot cre\u015fte dec\u00e2t lucruri mici<\/i>\u201d, reluat\u0103 sub forma \u201eLa umbra marilor copaci, nu cre\u015fte nimic<\/i>\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Via\u0163a lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi este o \u00eenl\u0103n\u0163uire de escapade, de care el \u00ee\u015fi aminte\u015fte\u00a0 cu nostalgie \u00een notele de atelier \u015fi \u00een eseurile sale autobiografice, f\u0103cute de acesta \u00een st\u0103ruin\u0163a de a-\u015fi construi o imagine pentru posteritate, consider\u00e2nd c\u0103 \u201etoate digurile se rup \u00een fa\u0163a destinului\u201d (op. cit, p 7).<\/p>\n

 <\/p>\n

Antren\u00e2ndu-ne \u00een c\u0103utarea \u201eesen\u0163ei lucrurilor\u201d, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi ne propune s\u0103 trecem \u00eempreun\u0103 cu el tot felul de frontiere, geografice, istorice sau formale. Din Rom\u00e2nia sa natal\u0103 [\u2026] \u201ePatria mea, familia mea. E p\u0103m\u00e2ntul care se \u00eenv\u00e2rte \u2013 adierea v\u00e2ntului, norii care trec, r\u00e2ul care curge, focul care dogore\u015fte, iarba verde \u2013 iarba uscat\u0103 – \u0163\u0103r\u00e2na, z\u0103pada<\/i>\u201d (op.cit, p 5) [\u2026]\u00a0 ajung\u00e2nd la Paris, travers\u00e2nd Europa \u015fi c\u0103l\u0103torind \u00een Statele Unite ale Americii, \u00een India \u015fi \u00een Egipt, el \u00eenf\u0103ptuie\u015fte un parcurs artistic bogat care-i permite s\u0103 realizeze o oper\u0103 original\u0103, purificat\u0103 de orice influen\u0163\u0103 [\u2026] o crea\u0163ie excep\u0163ional\u0103, r\u0103mas\u0103 acum \u00een memoria colectiv\u0103 \u015fi care, la \u00eenceputul secolului XX, a deschis c\u0103ile c\u0103tre modernitate.\u00bb (Text constituit din extrase din cartea Br\u00e2ncu\u015fi, artistul care transgreseaz\u0103 toate hotarele. <\/i>Autor: Doina Lemny. Editura Noi Media Print, Bucure\u015fti, 2012)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru astfel de rom\u00e2ni precum Constantin Br\u00e2ncu\u015fi<\/b> a luat na\u015ftere \u201eRom\u00e2ni pentru o lume<\/i><\/b>\u201d, campania na\u0163ional\u0103 de responsabilitate social\u0103 ini\u0163iat\u0103 de Funda\u0163ia Sergiu Celibidache.<\/p>\n

 <\/p>\n

E r\u00e2ndul t\u0103u s\u0103 pui Rom\u00e2nia pe hart\u0103!\u00a0 <\/b><\/p>\n

Mai multe detalii pe www.romanipentruolume.ro<\/a> \u015fi pagina oficial\u0103 de Facebook a campaniei http:\/\/www.facebook.com\/RomaniPentruOLume<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

******<\/b><\/p>\n

Despre campanie<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Prim\u0103ria Sectorului 1 s-a al\u0103turat campaniei \u201eRom\u00e2ni pentru o lume\u201d, ini\u0163iat\u0103 de Funda\u0163ia Sergiu Celibidache.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

\u201eRom\u00e2ni pentru o lume<\/i><\/b>\u201d reprezint\u0103 un omagiu adus marilor personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti ce au adus m\u00e2ndrie \u015fi glorie Rom\u00e2niei, peste tot \u00een lume \u015fi aduce \u00een aten\u0163ia fiec\u0103ruia dintre noi pe co-na\u0163ionalii no\u015ftri care, prin activitatea lor, r\u0103m\u00e2n nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs na\u0163ional online (pe www.romanipentruolume.ro<\/a>\u00a0 \u015fi pe pagina de Facebook http:\/\/www.facebook.com\/RomaniPentruOLume<\/a>) de tribut adus culturii sau unei personalit\u0103\u0163i anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea \u00eenscrie astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dedice o pictur\u0103, o compozi\u0163ie, o sculptur\u0103, un poem, etc. \u00cen urma unui vot de specialitate \u015fi prin votul sponsorilor, cei selecta\u0163i vor merge \u00een final\u0103, unde vor fi juriza\u0163i de c\u0103tre un juriu de specialitate \u015fi de c\u0103tre public. C\u00e2\u015ftig\u0103torii vor primi burse de studiu \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Campania se desf\u0103\u015foar\u0103 online, la adresa www.romanipentruolume.ro<\/a> \u015fi pe pagina de Facebook http:\/\/www.facebook.com\/RomaniPentruOLume, unde pute\u0163i g\u0103si mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Funda\u0163iei Sergiu Celibidache.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Parteneri principali:<\/b> Prim\u0103ria Sectorului 1 Bucure\u015fti<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Parteneri<\/b>: Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Muzeul Na\u0163ional George Enescu<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Sponsori: <\/b>Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectur\u0103 Pintilie; Casa Anke; Gilescu, V\u0103leanu \u015fi Partenerii; IBIS Hotels; DB Schenker; Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; \u0162uca Zb\u00e2rcea & Asocia\u0163ii; DSV SOLUTIONS<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Parteneri media:<\/b> Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, Spectacular TV, Getica OOH, Grand Cinema Digiplex din B\u0103neasa Shopping City, Cocor, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Revista Centrul Vechi, Deutsche Zeitung, \u015eapte Seri, Academia Ca\u0163avencu, Rom\u00e2nia Liber\u0103, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, egophobia.ro, avocatnet.ro, lsrs.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Calendar Evenimente<\/p>\n

 
\n<\/p>\n

 <\/p>\n

Biografie Constantin Br\u00e2ncu\u015fi <\/b><\/p>\n

Text constituit din extrase din cartea Br\u00e2ncu\u015fi, artistul care transgreseaz\u0103 toate hotarele. <\/i>Autor: Doina Lemny. Editura Noi Media Print, Bucure\u015fti, 2012<\/p>\n

\n

\u00ab<\/b>Via\u0163a lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi este o \u00eenl\u0103n\u0163uire de escapade, de care el \u00ee\u015fi aminte\u015fte\u00a0 cu nostalgie \u00een notele de atelier \u015fi \u00een eseurile sale autobiografice, f\u0103cute de acesta \u00een st\u0103ruin\u0163a de a-\u015fi construi o imagine pentru posteritate, consider\u00e2nd c\u0103 \u201etoate digurile se rup \u00een fa\u0163a destinului<\/i><\/b>\u201d (op. cit, p 7).<\/i><\/p>\n

N\u0103scut pe 19 februarie 1987 la Pe\u015fti\u015fani, comuna Hobi\u0163a, \u00een Gorj, el se recunoa\u015fte \u00een b\u0103ie\u0163anul, fiul unei familii de \u0163\u0103rani dintr-un s\u0103tuc de la poala Carpa\u0163ilor p\u0103zind oile \u00eentr-un peisaj idilic, \u201eprin v\u0103i \u015fi prin p\u0103duri”<\/i> care-l \u00eembie la visare. \u00cen acest \u0163inut, \u00een aparen\u0163\u0103 de poveste, via\u0163a este grea, copiii trebuie s\u0103 lucreze pentru a contribuii la bun\u0103starea familiei. Astfel, t\u00e2n\u0103rul Br\u00e2ncu\u015fi va lucra temporar la un dogar, la un olar \u015fi la un fierar, \u015fi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, mai fuge \u015fi de acas\u0103. De fiecare dat\u0103, ai lui \u00eel aduc acas\u0103. La 11 ani \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte visul: descoper\u0103 T\u00e2rgul Jiu, localitatea cea mai apropiat\u0103 de c\u0103tunul s\u0103u. G\u0103se\u015fte s\u0103 lucreze la un boiangiu, dar nu-i place. Atras de Craiova, capitala regiunii sale natale \u2013 ora\u015f mai mare \u015fi mai atr\u0103g\u0103tor pentru un t\u00e2n\u0103r care \u00ee\u015fi caut\u0103 drumul, dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eenc\u0103 o etap\u0103 a aventurii lui \u015fi vede \u00een aceasta o ocazie de a-\u015fi crea o situa\u0163ie: \u201eLa v\u00e2rsta de 11 ani, el fugi din frumosul s\u0103u col\u0163 \u015fi merse pe jos trei\u00a0 zile \u015fi trei nop\u0163i, c\u0103ci pe atunci nu erau trenuri \u015fi el nu avea bani ca s\u0103 ajung\u0103 la ora\u015f. Ziua mergea \u015fi noapte se c\u0103\u0163\u0103ra \u00een copaci ca s\u0103 nu cad\u0103 \u00een gura lupilor. Dup\u0103 trei zile ajunse \u00eentr-un ora\u015f mai mare dec\u00e2t primul \u015fi g\u0103si un stap\u00e2n…<\/b> \u201d (op. cit, p 7).<\/i><\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2t s\u0103 reu\u015feasc\u0103, el lucreaz\u0103 temporar \u00een cafenele, unde \u00eendepline\u015fte cu con\u015ftinciozitate sarcinile care i se dau. \u00cen timpul pu\u0163in care-i mai r\u0103m\u00e2ne, \u00ee\u015fi reia ocupa\u0163ia de pe timpul c\u00e2nd p\u0103zea oile: cioplea cu cu\u0163itul mici obiecte din buc\u0103\u0163i de lemn g\u0103site \u00een p\u0103dure. Vioara pe care o realizeaz\u0103 cu o deosebit\u0103 m\u0103iestrie din sc\u00e2ndurerele de lemn de brad luate de la l\u0103zile de ambalaje de la pr\u0103v\u0103lie este \u201echeia” care \u00eei deschide calea c\u0103tre o adev\u0103rat\u0103 ucenicie. Sf\u0103tuit de clien\u0163ii cafenelei unde lucra \u015fi ajutat de patronul s\u0103u, el se \u00eenscrie la \u015ecoala de Arte \u015fi Meserii din Craiova, ora\u015f care \u00eei acord\u0103 burse pentru cei patru ani de studii.<\/p>\n

Dar t\u00e2n\u0103rul de 18 ani se viseaz\u0103 pe alte meleaguri \u015fi, \u00een timpul vacan\u0163ei \u015fcolare din vara anului 1897, se \u00eembarc\u0103 pe Dun\u0103re. Se opre\u015fte la Viena, capitala imperial\u0103 care \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 imagina\u0163ia tinerilor veni\u0163i de la periferia fostului Imperiu. \u00cen timpul \u015federii sale aici, este angajat la un atelier de mobil\u0103 care lucreaz\u0103 pentru firma Thonet \u015fi ob\u0163ine un certificat\u00a0 de capacitate. Revenit la Craiova, \u00eencurajat at\u00e2t de directorul \u015ecolii c\u00e2t \u015fi de\u00a0 \u201esponsorii\u201d s\u0103i, se hot\u0103re\u015fte s\u0103 se duc\u0103 \u00een capitala \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103-\u015fi continuie studiile la \u015ecoala de Belle-Arte din Bucure\u015fti.<\/p>\n

O nou\u0103 ocazie i se prezint\u0103. Cu alte perspective care \u00eel \u00eencurajeaz\u0103, t\u00e2n\u0103rul Costache (diminutivul de la Constantin), con\u015ftient de norocul care a dat peste el, se mobilizeaz\u0103 cu tot talentul \u015fi cuno\u015ftiin\u0163ele sale pentru a reu\u015fi. Mai multe burse, acordate din nou de Craiova, la care se adaug\u0103 c\u00e2\u0163iva bani ob\u0163inu\u0163i din micile servicii pe care le g\u0103se\u015fte, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 se \u00eentre\u0163in\u0103 \u00een timpul studiilor la Bucure\u015fti, unde va urma cu con\u015ftinciozitate, tot ciclul \u015fcolar. Astfel, el beneficiaz\u0103 de un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt academic predat de profesori forma\u0163i \u00een \u015ecolile de art\u0103 germane. Sculpteaz\u0103 studii dup\u0103 natur\u0103: Studii de caracter <\/i>\u015fi Cap de expresie, <\/i>dar \u015fi altele dup\u0103 sculptura antic\u0103. Amintindu-\u015fi de perioada de \u015fcoal\u0103 de la Bucure\u015fti, el va cita \u201ebustul \u00een stil antic\u201d<\/i>, Capul lui Laocoon <\/i>\u015fi mai ales un impresionant Ecor\u015feu, <\/i>\u00a0dup\u0103 statuia antic\u0103, reprezent\u00e2ndu-l pe Antinous pe care publicul bucure\u015ftean a putut s\u0103 \u00eel remarce la o expozi\u0163ie de grup la Ateneul Rom\u00e2n, \u00een 1903, la doar c\u00e2teva luni dup\u0103 ce \u015fi-a ob\u0163inut diploma de sf\u00e2r\u015fit de studii: \u201eApoi, el a ob\u0163inut diploma la \u015ecoala de Belle-Arte din Bucure\u015fti unde a l\u0103sat renumitul Ecor\u015feu care era folosit ca model\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 8)<\/i>,<\/b> notez\u0103 el \u00een eseul autobiografic.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a f\u0103cut armata, Br\u00e2ncu\u015fi r\u0103m\u00e2ne la Bucure\u015fti \u015fi continu\u0103 s\u0103 sculpteze \u00eentr-un atelier pus la dispozi\u0163ie de profesorii s\u0103i, dar nici acum nu-\u015fi g\u0103se\u015fte locul. Cu capul plin de vise, face demersuri s\u0103 ob\u0163in\u0103 o burs\u0103 pentru Roma, ora\u015f-simbol pentru rom\u00e2ni, care au p\u0103strat nostalgia originilor romane. Roma atrage pe arti\u015fti mai ales prin bog\u0103\u0163ia statuilor antice. \u00cen schimb, t\u00e2n\u0103rul se afl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de \u00eentreb\u0103ri cu privire la dorin\u0163a sa de a se confrunta cu anticul. Neob\u0163in\u00e2nd niciun ajutor \u015fi neav\u00e2nd bani, se hot\u0103re\u015fte totu\u015fi s\u0103 \u00eencerce aventura, f\u0103r\u0103 vreun \u0163el \u201em\u0103rturisit\u201d, chiar dac\u0103 trebuia s\u0103 fac\u0103 c\u0103l\u0103toria pe jos, contribuind astfel la formarea legendei pe care o va alimenta toat\u0103 via\u0163a. De altfel, va p\u0103stra la atelier, printre h\u00e2rtiile lui, o fotografie \u00een care apare \u00een \u0163inut\u0103 de c\u0103l\u0103tor, cu o traist\u0103 \u00een spate, cu un baston \u00een m\u00e2n\u0103, o imortalizare perfect\u0103 a ceea ce\u00a0 el dore\u015fte s\u0103 transmit\u0103.<\/p>\n

Cum Parisul i se p\u0103rea prea \u00eendep\u0103rtat, se \u00eembarc\u0103 pe un vapor pe Dun\u0103re \u015fi ajunge la Viena, unde fusese c\u00e2nd era mai t\u00e2n\u0103r. \u00ce\u015fi urmeaz\u0103 drumul, atras de frumuse\u0163ea peisajului \u015fi de splendorile arhitecturale ale ora\u015felor din Bavaria. La M\u00fcnchen r\u0103m\u00e2ne pu\u0163in timp \u00eenainte de a relua c\u0103l\u0103toria, trec\u00e2nd prin Z\u00fcrich \u015fi Basel unde lucreaz\u0103 c\u00e2teva luni ca \u201ecioplitor de piatr\u0103\u201d, \u00een \u015fantiere de construc\u0163ii. \u00ce\u015fi va descrie peripe\u0163iile ca pe ni\u015fte experien\u0163e dificile, dar care l-au \u00eent\u0103rit \u00een acela\u015fi timp: \u201eDup\u0103 \u015fapte ani de munc\u0103 precum Hercule, c\u0103ut\u00e2nd \u00een tot ora\u015ful, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc, pleac\u0103 \u00eentr-un ora\u015f mai mare \u00een care dob\u00e2ndi cuno\u015ftin\u0163e \u015ftiin\u0163ifice \u015fi artistice, \u00een timp ce trudi din greu; dup\u0103 ce a f\u0103cut \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at ceea ce trebuia \u00een acest ora\u015f – pleac\u0103 \u015fi mai departe. Trec\u00e2nd mun\u0163ii, el ajunse \u00eentr-un t\u00e2rziu, la apus de soare, la marginea unui lac de pe l\u00e2ng\u0103 P\u0103durea Neagr\u0103, acolo de unde izvor\u0103\u015fte Dun\u0103rea\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 8).<\/i><\/p>\n

Lipsa de bani \u015fi bolile (se \u00eemboln\u0103ve\u015fte de o dubl\u0103 pneumonie \u015fi sufer\u0103 de febr\u0103 tifoid\u0103) nu-l descurajeaz\u0103. Din dorin\u0163a arz\u0103toare de a \u00eenvinge, g\u0103se\u015fte puterea s\u0103 continue. Este preg\u0103tit s\u0103 fac\u0103 toate sacrificiile pentru a ajunge \u00een capitala Fran\u0163ei, unde pune piciorul la 14 iulie 1904, epuizat dar fericit. Primit de compatrio\u0163ii stabili\u0163i deja aici, t\u00e2n\u0103rul str\u0103bate Parisul \u00een lung \u015fi-n lat pentru a descoperi fiecare col\u0163. \u00cent\u00e2lne\u015fte aici oameni care-l fascineaz\u0103\u00a0 prin bog\u0103\u0163ia lor cultural\u0103 \u015fi arti\u015fti din cele patru col\u0163uri ale lumii reuni\u0163i \u00eentr-o capital\u0103 vesel\u0103 \u015fi cosmopolit\u0103: \u201eC\u00e2nd intri \u00een Paris, intri \u00eentr-o lume cr\u00e2ncen\u0103 – \u015fi indiferent de domeniu, trebuie s\u0103 te \u00eenarmezi cu aceea\u015fi for\u0163\u0103. Aici to\u0163i sunt r\u0103zboinici, de la copil p\u00e2n\u0103 la persoana cea mai ocupat\u0103. Vai! Ce minunat este s\u0103 vezi toat\u0103 aceast\u0103 amestec\u0103tur\u0103 de oameni angaja\u0163i \u00een lupt\u0103!\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 10).<\/i><\/p>\n

G\u0103sind aici un mediu care i se pare adaptat aspira\u0163iilor sale, t\u00e2n\u0103rul Br\u00e2ncu\u015fi se hot\u0103re\u015fte s\u0103 se stabileasc\u0103 definitiv \u00een Paris.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u015fi continu\u0103 s\u0103 lucreze a\u015fa cum a fost \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103, adic\u0103 s\u0103 modeleze busturi \u015fi \u201ecapete de expresie\u201d dup\u0103 natur\u0103, lu\u00e2nd c\u00e2teodat\u0103 drept model copii din cartierul unde locuia.<\/p>\n

\u00cen ianuarie 1906, ob\u0163ine certificatul de absolvire de la \u015fcoala na\u0163ional\u0103 de Belle-Arte, iar \u00een primavera va participa, pentru prima data, cu un bust \u00een ghips, la Salonul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Belle-Arte. Din iunie p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie, are loc la Bucure\u015fti \u201eExpozi\u0163ia general\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d, unde este prezentat Ecor\u015feul. <\/i>La recomandarea profesorului s\u0103u, Antonin Merci\u00e9, expune la Salonul de toamn\u0103.<\/p>\n

Este\u00a0 remarcat de Auguste Rodin \u015fi va expune \u015fi-n urm\u0103torii ani, \u00een 1907 \u015fi 1909. La recomandarea Otiliei Cosmu\u0163\u0103, ulterior c\u0103s\u0103torit\u0103 B\u00f6l\u00f6y, \u015fi a Mariei Bengescu, este primit \u00een 1907 \u00een atelierul lui Rodin de la Meudon, unde lucreaz\u0103 ca practician, cu \u00eencepere din 24 martie. Dup\u0103 o lun\u0103 \u00eens\u0103, p\u0103r\u0103se\u015fte atelierul lui Rodin pentru a-\u015fi g\u0103si propriul drum. Este un moment de r\u0103scruce \u00een parcursul s\u0103u pe care-l va explica mai t\u00e2rziu prin fraza devenit\u0103 celebr\u0103: \u201e\u00cen apropierea marilor lucruri nu pot cre\u015fte dec\u00e2t lucruri mici\u201d,<\/i><\/b> reluat\u0103 sub forma \u201eLa umbra marilor copaci, nu cre\u015fte nimic\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 11).<\/i><\/p>\n

Expune pentru prima oar\u0103 dou\u0103 gipsuri la expozi\u0163ia societ\u0103\u0163ii Tinerimea Artistic\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie, Pinacoteca din Bucure\u015fti \u00eei achizi\u0163ionez\u0103 varianta \u00een ghips a Copilului<\/i>. Expune patru ghipsuri\u00a0 la salonul din 1907 al Societ\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Belle-Arte, la Paris. Prime\u015fte o comand\u0103 pentru un ansamblu funerar din cimitirul Dumbrava din Buz\u0103u. Se mut\u0103 \u00een strada Montparnasse num\u0103rul 54, unde \u00eencepe s\u0103 lucreze la Rug\u0103ciune<\/i>, una din componentele ansamblului funerar pentru Petre St\u0103nescu. \u00cenchiriaz\u0103 un al doilea atelier \u00een strada Odessa num\u0103rul 23. \u00cencepe s\u0103 ciopleasc\u0103 piatra, tehnic\u0103 pe care-o va considera \u201eadev\u0103ratul drum ce duce spre sculptur\u0103\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 154) <\/i>\u015fi pe care o va adopta ca singura care-i va permite s\u0103 pun\u0103 bazele crea\u0163iei sale. Prin intermediul Otiliei Cosmu\u0163\u0103 o va \u00eent\u00e2lni pe baroana Ren\u00e9e Irana Frachon (modelul pentru Muza adormit\u0103<\/i>), care-i va poza p\u00e2n\u0103 \u00een 1910. Expune un bust \u00een bronz la salonul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Belle-Arte din Paris (1908). Anul urm\u0103tor, trimite la Bucure\u015fti trei opere pentru expozi\u0163ia societ\u0103\u0163ii Tinerimea Artistic\u0103 (martie), iar \u00een luna mai, c\u0103l\u0103tore\u015fte la Bucure\u015fti cu ocazia particip\u0103rii la \u201eExpozi\u0163ia oficial\u0103 de pictur\u0103, de sculptur\u0103 \u015fi de arhitectur\u0103\u201d. Juriul expozi\u0163iei, al c\u0103rui pre\u015fedinte este Spiru Haret, \u00eei acord\u0103 premiul doi ex-aeque<\/i> al\u0103turi de Dimitrie Paciurea.<\/p>\n

\u00cen 1910 devine membru fondator al Asocia\u0163iei amicale a rom\u00e2nilor din Paris, al\u0103turi de personalit\u0103\u0163i ca George Enescu, Edouard de Max, Theodor Pallady, \u015etefan Popescu \u015fi doctorii Soloman Basile Marb\u00e9 \u015fi Jean C. Livaditti. <\/b>Expune pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 la Salonul independen\u0163ilor din Paris, unde va continua s\u0103 expun\u0103 cu regularitate p\u00e2n\u0103 \u00een 1913, apoi 1920.<\/p>\n

O \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Margit Pogany, t\u00e2n\u0103r\u0103 artist\u0103 unguroaic\u0103, venit\u0103 la Paris s\u0103-\u015fi continue studiile. Prezint\u0103 Cumin\u0163enia pam\u00e2ntului<\/i>, la Bucure\u015fti, la expozi\u0163ia societ\u0103\u0163ii Tinerimea Artistic\u0103. Frecventeaz\u0103 cenaclul artistic \u015fi literar \u201eLes soir\u00e9es de mardis\u201d, condus de poetul Paul Fort, unde se reg\u0103sesc arti\u015fti ca Guillaume Apollinaire, F.T. Marinetti, Amedeo Modigliani, Fernard L\u00e9ger, Pablo Picasso, \u015f.a.m.d. Devine membru al societ\u0103\u0163ii Tinerimea Artistic\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi particip\u0103 la expozi\u0163ia din noiembrie-decembrie, cu primul S\u0103rut<\/i>, expus sub titlul Fragment de capitel<\/i>. Cunosc\u00e2ndu-l pe Marcel Duchamp, acesta \u00eei va deschide sculptorului rom\u00e2n por\u0163ile pie\u0163ei artistice americane.<\/p>\n

\u00cen 1913 expune cinci lucr\u0103ri la \u201eArmony Show\u201d din New York (17 februarie-15 martie): patru ghipsuri: Domni\u015foara Pogany I, Muza adormi\u0103, O Muz\u0103, S\u0103rutul<\/i> \u015fi Tors de femeie<\/i> \u00een marmur\u0103. Expozi\u0163ia va fi itinerat\u0103\u00a0 la Art Institute din Chicago (28 martie \u2013 16 aprilie) \u015fi la Copley Society din Boston (28 aprilie – 19 mai). Operele sale c\u00e2t \u015fi cele ale lui Duchamp, Matisse \u015fi Pach provoac\u0103 un mare scandal public prin modernitatea lor. Expune trei sculpturi \u00een Salonul Independen\u0163ilor. Ministrul de Interne Vasile C. Mor\u0163un \u00eei comand\u0103 un monument care urma s\u0103 fie \u00eenchinat matematicianului \u015fi fostului Ministru al Instruc\u0163iunii Publice, Spiru Haret.<\/p>\n

Reprezint\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een 1913, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i arti\u015fti printre care Grigorescu, Luchian, Paciure Steriadi \u015fi G. D. Mirea, la a unsprezecea Expozi\u0163ie de art\u0103 de la M\u00fcnchen. Expune apoi trei sculpturi la Salonul Asocia\u0163iei Arti\u015ftilor Alia\u0163i de la Londra.<\/p>\n

\u00cen 1914, particip\u0103 cu \u015fase opere la \u201eExpozi\u0163ia de art\u0103 modern\u0103\u201d, organizat\u0103 de Alexandre Mercereau la Praga (februarie-martie). Prezint\u0103 \u00een martie, la Tinerimea\u00a0 Artistic\u0103, \u015fase sculpturi printre care Rug\u0103ciune<\/i>. \u00centre 12 martie\u20131 aprilie, Edward Steichen \u00eei organizeaz\u0103 prima expozi\u0163ie personal\u0103 la Photo-Secession Gallery din New York, condus\u0103 de artistul fotograf Alfred Stieglitz. Agnes \u015fi EugneMeyer Jr., Alfred Stieglitz \u015fi John Quinn (care avea s\u0103 devin\u0103 cel mai important colec\u0163ionar al s\u0103u) \u00eei achizi\u0163ioneaz\u0103 lucr\u0103ri. Br\u00e2ncu\u015fi este cunoscut foarte repede de colec\u0163ionarii \u015fi galeri\u015ftii americani. E bucuros c\u0103 are posibilitatea s\u0103 fac\u0103 dou\u0103 c\u0103l\u0103torii lungi la New York \u00een 1926 \u015fi o alta \u00een 1939. Descoper\u0103 acolo o arhitectur\u0103 \u015fi o civiliza\u0163ie care-i \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 imagina\u0163ia. Este tentat de America. \u00cen notele sale de atelier, el descrie diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de Vechiul Continent: \u201eEuropa a \u00eenceput cu luxul, America, cu nevoile: de aceeia ea cunoa\u015fte progresul\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 10)<\/i>. <\/i><\/b>\u00cen ciuda fascina\u0163iei produse de \u201eaceast\u0103 \u0163ar\u0103 a pove\u015ftilor cu z\u00e2ne a c\u0103rei z\u00e2n\u0103 este banul\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 10)<\/i>, el va reveni la Paris unde tot timpul s-a simtit ca acas\u0103.<\/p>\n

C\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Rom\u00e2nia (26 mai\u201317 iunie 1914) \u015fi instaleaz\u0103 \u00een cimitirul Dumbrava, din Buz\u0103u, pe socluri de piatr\u0103 de M\u0103gura, cele dou\u0103 sculpturi: Portretul lui Petre St\u0103nescu<\/i> \u015fi Rug\u0103ciune<\/i>. F\u00e2nt\u00e2na lui Narcis<\/i>, conceput\u0103 ca monument dedicat lui Spiru Haret, este refuzat\u0103 de comanditar. Re\u00eentors la Paris \u00eenchirieaz\u0103 un atelier \u00een strada Ch\u00e2tillon, la num\u0103rul 36. \u00cen acest an, Br\u00e2ncu\u015fi va \u00eencepe s\u0103-\u015fi fotografieze singur sculpturile, find atras de fotografie \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd a pus piciorul \u00een capitala francez\u0103.<\/p>\n

Pe 28 decembrie 1915, particip\u0103 la expozi\u0163ia cu v\u00e2nzare de la galeria Bernheim-Jeune pentru ajutorarea arti\u015ftilor polonezi, victime ale r\u0103zboiului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b>\u00cen prima zi a anului 1916, se instaleaz\u0103 la Intrarea Ronsin la num\u0103rul 8, dar p\u0103streaz\u0103 \u015fi atelierul din 54 rue du Montparnasse, p\u00e2n\u0103 la 10 octombrie. <\/b>Expune dou\u0103 opere la Salonul Arti\u015ftilor asocia\u0163i din Londra (martie) \u015fi are a doua expozi\u0163ie personal\u0103 la New York, la Modern Gallery, condus\u0103 de Marius de Zayas. Colec\u0163ionarul Walter Arenssberg achizi\u0163ioneaz\u0103 o prim\u0103 sculptur\u0103 a lui Br\u00e2ncu\u015fi. John Quinn \u00eencepe s\u0103-i cumpere opere prin intermediu pictorului american Walter Pach. Particip\u0103 cu c\u00e2teva sculpturi la Expozi\u0163ia Arti\u015ftilor Independen\u0163i, la Grand Central Palace din New York, \u00een 1917. \u00cen vara anului urm\u0103tor, \u00ee\u015fi rupe piciorul \u00een timpul unei vacan\u0163e \u00een sudul Fran\u0163ei (Chausse, Grad), unde se dusese la invita\u0163ia unei prietene, Odette de Saint-Paul. Este tratat la spitalul din Al\u00e8s, \u00een august \u015fi \u00een septembrie, apoi la spitalul Necker din Paris. \u00cen acest timp, deseneaz\u0103 \u015fi realizeaz\u0103 acuarele.<\/p>\n

La 14 iulie 1918, apare la Paris lucrarea La Roumanie en images, <\/i>care con\u0163ine un articol de Maria Bengescu asupra artei lui, ilustrat cu cinci reproduceri din sculpturile sale. Tot \u00een acest an sculpteaz\u0103 prima Coloan\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i>, ca oper\u0103 static\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Principesa X<\/i>, una din cele trei opere pe care le prezint\u0103 la Salonul Independen\u0163ilor \u00een 1920 este refuzat\u0103 ca fiind o oper\u0103 pornografic\u0103. Urmeaz\u0103 un protest\u00a0 \u201ePentru independen\u0163a artei\u201d publicat \u00een Le journal de peuple <\/i>ce este semnat de peste \u015faptezeci de personalit\u0103\u0163i, arti\u015fti \u015fi intelectuali, \u00eentre ace\u015ftia, unii foarte apropia\u0163i lui Br\u00e2ncu\u015fi, precum V.G. Paleolog, Erik Satie, Mme Curie (Mili\u0163a Petra\u015fcu), Francis Picabia, Jean Cocteau, Pablo Picasso, Fernad L\u00e9ger \u015f.a.m.d.<\/p>\n

Este invitat s\u0103 participe la a doua expozi\u0163ie a Sec\u0163iunii de Aur la Galeria La Bo\u00e9tie, c\u0103l\u0103tore\u015fte din nou la Bucure\u015fti cu ocazia unei expozi\u0163ii a grupului Arta Rom\u00e2n\u0103 \u015fi particip\u0103 la New York la expozi\u0163ia inaugural\u0103 (30 aprilie-15 iunie), organizat\u0103 de Societatea Anonim\u0103. \u00cen 1921, croitorul-designer \u015fi colec\u0163ionarul Jacques Doucet \u00eei cump\u0103r\u0103 o Danaid\u0103<\/i> (1913).<\/p>\n

C\u00e2teva din sculpturile sale sunt reproduse de Marcel Duchamp \u00een revista Dada, <\/i>publicat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Man Ray la New York \u00een aprilie. C\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Rom\u00e2nia prin Italia, Grecia \u015fi Turcia. La \u00eentoarcere se opre\u015fte la Praga, Berlin, Bruxelles, urm\u00e2nd ca la sf\u00e2r\u015fitul anului, s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een Corsica.<\/p>\n

Expune dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de sculpturi \u015fi un desen, majoritatea din colec\u0163ia Quinn la \u201eExpozi\u0163ia de arta francez\u0103 contemporan\u0103\u201d care se \u0163ine la Sculptors\u00b4Gallery din New York, \u00een anul 1922.<\/p>\n

\u00centre 11 septembrie \u015fi 7 octombrie, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenso\u0163it de o prieten\u0103 americanc\u0103, Eileen Lane, care-l va inspira \u00een realizarea unui bust \u00een onix, din cele mai abstracte. Se opre\u015fte \u00een satul s\u0103u natal, apoi la Pe\u015fti\u015fani unde ar dori s\u0103 instaleze un monument \u00eenchinant eroilor din aceast\u0103 localitate. Viziteaz\u0103 c\u00e2teva cariere pentru a alege piatra, dup\u0103 care se \u00eentoarce la Paris prin Roma \u015fi Marsilia.<\/p>\n

\u00cen 1923 este decorat de regele Ferdinand I cu ordinul \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d, al\u0103turi de Cecilia Cu\u0163escu-Storck, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Toni\u0163a \u015fi al\u0163ii. Tristan Tzara \u00eei face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Nacy Cunard, care-l va vizita adesea la atelier \u015fi care-i va servi ca model pentru sculptura sa T\u00e2n\u0103r\u0103 femeie sofosticat\u0103 <\/i>(1925-1926).<\/p>\n

\u00cen martie 1924 ilustreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Picasso, Pascin \u015fi Lhote programul Serii Bal banal, organizat\u0103 de Uniunea Arti\u015ftilor Ru\u015fi. Expune dou\u0103 opere \u00een cadrul pavilionului rom\u00e2nesc al Bienalei de la Vene\u0163ia. \u00cen august, petrec\u00e2ndu-\u015fi vacan\u0163a la Saint-Rapha\u00ebl, improvizeaz\u0103 Templul Crocodilului,<\/i> lu\u00e2nd ca punct de pornire o bucat\u0103 de stejar de care s-ar fi ag\u0103\u0163at pentru a se salva de la \u00eenec.<\/p>\n

La Bucure\u015fti, num\u0103rul din ianuarie 1925 al revistei Contimporanul <\/i>\u00a0este \u00eenchinat lui Br\u00e2ncu\u015fi. Suplimentul \u201eArts\u201d al revistei This Quarter <\/i>public\u0103 un autoportret fotografic al artistului, o culegere a celor mai cunoscute aforisme ale sale \u015fi povestirea Histoire des brigandes, <\/i>reunite de Irina Codreanu. Paginile sunt ilustrate cu patruzeci de produse dup\u0103 sculpturile sale \u015fi cinci desene. \u00cen acela\u015fi an, particip\u0103 cu trei sculpturi \u015fi cinci desene la expozi\u0163ia \u201eTri-Na\u0163ional Art: French, British, American\u201d, organizat\u0103 de Marius de Zayas la galeria Durand-Ruel la Paris. Aceast\u0103 expozi\u0163ie este itinerat\u0103 la Londra, iar Br\u00e2ncu\u015fi particip\u0103 la vernisaj.<\/p>\n

\u00cen primele luni ale anului urm\u0103tor, c\u0103l\u0103tore\u015fte la New York, pentru preg\u0103tirea expozi\u0163iei personale de la Wildenstein Galleries, unde prezint\u0103 opt sculpturi \u015fi mai multe desene. \u00cen timpul absen\u0163ei sale din Paris, Duchamp se ocup\u0103 de toate problemele de la atelier. Penguin Club \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 balul anual (Firemens\u00b4Bal), av\u00e2ndu-l ca invitat de onoare pe Br\u00e2ncu\u015fi. \u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe arhitectul William Lescaze cu care proiecteaz\u0103 instalarea unei Coloane f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit <\/i>la New York.<\/p>\n

La \u00eentoarcerea \u00een Paris, \u00een martie, prime\u015fte un aviz de expulzare din atelier pentru insalubritate. Astfel, caut\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Duchamp \u015fi Roch\u00e9 un teren pentru a-\u015fi construi un atelier.<\/p>\n

\u00cen luna mai, instaleaz\u0103 \u00een gr\u0103dina lui Edward Steichen de la Voulangis, \u00een regiunea parizian\u0103, o Coloan\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, <\/i>\u00eenalt\u0103 de peste \u015fapte metri (nou\u0103 moduli \u00eentregi \u015fi dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i), cioplit\u0103 \u00een lemn de plop, pe care o va demonta \u00een 1927. C\u0103l\u0103tore\u015fte la Anvers pentru a asista la vernisajul \u201eExpozi\u0163iei de art\u0103 francez\u0103 modern\u0103\u201d la Salonul de art\u0103 contemporan\u0103, unde el prezint\u0103 \u015fase sculpturi. Expune dou\u0103 sculpturi la Salonul de la Tuileries, la Paris, la care va fi prezent \u015fi \u00een 1927, 1928, 1929 \u015fi 1933.<\/p>\n

La 21 septembrie 1926, pleac\u0103 pentru a doua oar\u0103 \u00een Statele Unite pentru a-\u015fi organiza a doua expozi\u0163ie la Brummer Gallery. La 20 octombrie, Duchamp ajunge la New York cu l\u0103zile cu dou\u0103zeci de sculpturi de Br\u00e2ncu\u015fi. La 21 octombrie, vama american\u0103 cere o tax\u0103 de vam\u0103 pentru \u201eobiectele\u201d din l\u0103zi, de\u00a0 40% din valoarea lor, dar le las\u0103 s\u0103 intre pe teritoriul american pentru expozi\u0163ia de la Brummer Gallery. Din 17 noiembrie p\u00e2n\u0103 \u00een 15 decembrie, are loc a patra expozi\u0163ie personal\u0103 a lui Br\u00e2ncu\u015fi la New York, unde sunt prezentate 42 de sculpturi (dintre care 5 socluri), 27 de desene \u015fi o pictur\u0103. \u00cen cadrul expozi\u0163iei de art\u0103 modern\u0103\u00a0 a Societ\u0103\u0163ii anonime, organizat\u0103 de Marcel Duchamp la Brooklyn Museum, Br\u00e2ncu\u015fi prezint\u0103 Leda <\/i>\u00een marmur\u0103 alb\u0103 (1920). \u00cen decembrie, Br\u00e2ncu\u015fi se \u00eentoarce la Paris.<\/p>\n

\u00cen 1927, expozi\u0163ia de la Brummer Gallery este prezentat\u0103 la Arts Club din Chicago, din 4 p\u00e2n\u0103 la 22 ianuarie, cu ajutorul lui Alice Roullier \u015fi instalat\u0103 de Marcel Duchamp. Artistul \u015fi criticul de art\u0103 Walter Pach \u0163ine dou\u0103 conferin\u0163e despre opera sculptorului rom\u00e2n. Arts Club din Chicago cump\u0103r\u0103 Pas\u0103rea \u00een zbor<\/i> \u00een bronz (1919-1920), care a apar\u0163inut lui John Quinn. <\/b>Jurnalul The Dial<\/i> public\u0103 un articol important despre Br\u00e2ncu\u015fi, semnat de Doroty Dudley, care, \u00eempreun\u0103 cu surorile ei, Catherine \u015fi Caroline, face parte din cercul de prieteni ai sculptorului. La 26 ianuarie, Steichen \u015fi Duchamp, sf\u0103tui\u0163i de avocatul colec\u0163ionar Maurice Speiser, protesteaz\u0103 \u00een fa\u0163a justi\u0163iei americane \u00eempotriva deciziei v\u0103mii americane. O lun\u0103 mai t\u00e2rziu, Duchamp \u00eencarc\u0103 cele 15 sculpturi ale lui Br\u00e2ncu\u015fi pe vapor \u015fi pleac\u0103 spre Fran\u0163a.<\/p>\n

\u00cen perioada aprilie-mai, expune Domni\u015foara Pogany II<\/i> la \u201eExpozi\u0163ia interna\u0163ional\u0103 de art\u0103\u201d de la Toronto, apoi la Buffalo (New York); aceast\u0103 oper\u0103 este cump\u0103rat\u0103 de Albright Art Gallery.<\/p>\n

\u00cen iunie, prime\u015fte o a doua \u00een\u015ftiin\u0163are de expulzare din atelierul din Intrarea Ronsin num\u0103rul 8. \u00cenchiriaz\u0103 pe numele lui Duchamp un atelier la num\u0103rul 11. La 21 octombrie 1927 \u00eencepe procesul \u201eBr\u00e2ncu\u015fi \u00eempotriva Statelor Unite\u201d, \u00een care sculptorul este reprezentat de avocatul din Philadelphia, Maurice Speiser. Edward Steichen, Jacobo Epstei, Forbes Watson, Frank Crowninshield, William H. Fox, editorii revistelor The Arts<\/i> \u015fi Vanity Fair <\/i>\u015fi criticul Henry McBride sunt martorii lui Br\u00e2ncu\u015fi. Spre sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie, \u00eenceputul lui noiembrie, demonteaz\u0103 cu ajutorul lui Man Ray Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i> din gr\u0103dina propiet\u0103\u0163ii lui Edward Steichen de la Voulangis \u015fi o instaleaz\u0103 \u00een propriul atelier. La sf\u00e2r\u015fitul lui noiembrie se duce la Nacy pentru a lucra \u00een atelierul lui Jean Prouv\u00e9 la \u015flefuirea Noului \u2013 n\u0103scut, <\/i>realizat \u2013 fapt excep\u0163ional \u2013 din o\u0163el inoxidabil. Martie 1928, \u00een timpul procesului, arti\u015ftii academi\u015fti americani, Robert I. Aitken \u015fi Thomas H. Jones, propu\u015fi ca martori din partea v\u0103mii americane, afirm\u0103 c\u0103 operele lui Br\u00e2ncu\u015fi nu sunt artistice. Particip\u0103 cu patru sculpturi \u015fi dou\u0103 desene la \u201eExpozi\u0163ia de art\u0103 francez\u0103 contemporan\u0103\u201d de la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 Occidental\u0103 de la Moscova, care va fi itinerat\u0103 \u015fi la Leningrad. La 26 noiembrie, justi\u0163ia american\u0103 se pronun\u0163\u0103 \u00een favoarea lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u00een cadrul procesului P\u0103s\u0103rii \u00een zbor<\/i>. \u201eGre\u015feala Vamei este c\u0103 a crezut c\u0103 p\u0103s\u0103rile pe care le-am expus la New York sunt toate acelea\u015fi\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 55)<\/i>, avea s\u0103 declare Br\u00e2ncu\u015fi. \u00cen aprilie 1929 particip\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Bourdelle, Maillol \u015fi Despiau la a II-a \u201eExpozi\u0163ie interna\u0163ional\u0103 de sculptur\u0103\u201d, la galeria G. Bernheim din Paris. La sf\u00e2r\u015fitul lunii aprilie, editorii Harry Crosby \u015fi so\u0163ia sa Polly, reprezent\u00e2nd editura Black Sun Press, \u00eei cere s\u0103 deseneze un portret\u00a0 al lui James Joyce pentru frontispiciul volumului Tales told of Shem and Shaun: <\/i>editorii selec\u0163ionez\u0103 dintre mai multe schi\u0163e figurative un portret simbolic \u00een form\u0103 de spiral\u0103. \u00cen mai, Jean Arp scrie un poem despre Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i>. Moholy-Nagy \u00eei consacr\u0103 mai multe pagini \u00eenso\u0163ite de \u015fapte fotografii dup\u0103 operele sale \u00een Bauhausbuch: von Material zu Arhitektur<\/i> (M\u00fcnchen). Benjamin Fondane (Barbu Fundoianu) public\u0103 un articol \u00een Les Chaires de l\u00b4\u00c9toile. Execut\u0103 ilustra\u0163ii pentru cartea lui Ilarie Voronca Plante \u015fi animale<\/i> \u015fi trei sculpturi la \u201eAusstellung Abstrakter und Surrealisticher Malerei und Plastik\u201d, la Z\u00fcrich, din 6 octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een 3 noiembrie. Prezint\u0103 trei sculpturi la expozi\u0163ia \u201eSeit C\u00e9zanne in Paris\u201d, la galeria Flechtheim din Berlin, din 23 noiembrie p\u00e2n\u0103 \u00een 24 decembrie. \u00ce\u015fi amenajeaz\u0103 un mic laborator fotografic \u015fi cump\u0103r\u0103 material perfec\u0163ionat pentru developare \u015fi un aparat de 16 mm.\u00a0 <\/b><\/p>\n

\u00cen prima lun\u0103 a anului 1930, Br\u00e2ncu\u015fi va face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu pianista englezoiac\u0103 Vera Moore, de care \u00eel va lega o pasionant\u0103 poveste de dragoste, care va dura p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. \u00cen februarie, \u00eenchirizeaz\u0103 un al treilea local \u00een Intrarea Ronsin, alipit primelor dou\u0103. Face transform\u0103ri \u00een acest spa\u0163iu m\u0103rit \u015fi instaleaz\u0103 dou\u0103 freze electrice. Din septembrie p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Rom\u00e2nia, vizit\u00e2nd Bucure\u015ftiul, Hobi\u0163a \u015fi Petro\u015fani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b>\u00cel va cunoa\u015fte pe maharajahul Yeshwanr Rao Holkar din Indore care-i cump\u0103r\u0103 o Pas\u0103re \u00een zbor<\/i> din bronz \u015flefuit (1927-1931) \u015fi-i comand\u0103 alte dou\u0103, una \u00een marmur\u0103 neagr\u0103 \u015fi alta \u00een marmur\u0103 alb\u0103. Opera turnat\u0103 \u00een bronz este achizi\u0163ionat\u0103 pe loc, cu ocazia vizitei maharajahului \u00een atelier. P\u0103s\u0103rile<\/i> urmau s\u0103 fie a\u015fezate \u00eentr-un Templu al desc\u0103tu\u015f\u0103rii (al medita\u0163iei), <\/i>pe care maharajahul inten\u0163iona s\u0103-l comande sculptorului.<\/p>\n

La 22 septembrie 1931, Br\u00e2ncu\u015fi este decorat de c\u0103tre regele Carol al II-lea cu ordinul Meritul Cultural pentru arte plastice, la propunerea istoricului Nicolae Iorga, pe atunci secretar de stat, pe probleme de art\u0103. \u00cen noiembrie 1933, Duchamp pleac\u0103 la New York pentru a-i preg\u0103ti expozi\u0163ia de la Brummer Gallery. Vaporul ajunge la\u00a0 New York cu 35 de l\u0103zi con\u0163in\u00e2nd 50 de opere \u015fi c\u00e2nt\u0103rind 24 de tone. Pe 17 noiembrie, se deschide cea de a doua expozi\u0163ie personal\u0103 de la Brummer Gallery, unde Marcel Duchamp a instalat 57 de sculpturi, dintre care 7 apar\u0163in colec\u0163iilor americane. Expozitia a \u00eenregistrat un mare succes la public \u015fi cinci sculpturi au fost\u00a0 v\u00e2ndute (pentru 66.173 dolari).<\/p>\n

\u00cen 1936, Br\u00e2ncu\u015fi particip\u0103 cu \u015fase sculpturi la expozi\u0163ia \u201eCubism \u015fi art\u0103 abstract\u0103\u201d la Museum of Modern Arts la New York (9 martie-19 aprilie), expozi\u0163ie itinerat\u0103 la San Francisco \u015fi Cleveland, unde numai dou\u0103 sculpturi de Br\u00e2ncu\u015fi vor fi prezentate. \u00cen mai, vinde cele dou\u0103 P\u0103s\u0103ri \u00een zbor <\/i>(\u00een marmur\u0103 alb\u0103 \u015fi marmur\u0103 neagr\u0103), comandate de maharajahul din Indore pentru proiectul Templu al desc\u0103tu\u015f\u0103rii<\/i>. Trimite dou\u0103 sculpturi la Londra pentru \u201eExpozi\u0163ia interna\u0163ional\u0103 suprarealist\u0103\u201d, organizat\u0103 \u00eentre 11 iunie \u015fi 4 iulie la New Burlington Galleries. Pe 1 octombrie, ocup\u0103 un al patrulea atelier alipit celor trei. La \u00eenceputul lunii decembrie, vorbe\u015fte cu inginerul \u015etefan Georgescu-Gorjan despre proiectul ridic\u0103rii unei Coloane f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i> la T\u00e2rgu Jiu.<\/p>\n

Prezint\u0103, \u00een 1937, P\u0103s\u0103ruica<\/i> (L\u00b4Oiselet, 1928) din bronz \u015flefuit la sec\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din cadrul \u201eExpozi\u0163iei Interna\u0163ionale\u201d de la Paris. \u00centre iunie \u015fi septembrie, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Rom\u00e2nia pentru supravegherea lucr\u0103rii, numai la proiectul ini\u0163ial, care ar fi trebuit s\u0103 se reduc\u0103 doar la Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i>. La \u00eentrevederea pe care sculptorul o are \u00een satul Poiana cu comitetul Ligii, \u00ee\u015fi anun\u0163\u0103 inten\u0163ia de-a ad\u0103uga Masa t\u0103cerii<\/i> \u015fi Poarta S\u0103rutului <\/i>. \u201eMonumentul\u201d comandat lui Br\u00e2ncu\u015fi tinde s\u0103 devin\u0103 un ansamblu a c\u0103rei expresie plastic\u0103 \u015fi semnifica\u0163ie trebuie c\u0103utat\u0103 la punctul de confluen\u0163\u0103 al sculpturii cu arhitectura \u015fi urbanismul. Sculpteaz\u0103 un element \u00een lemn de tei pentru a fi luat drept model pentru turnarea tuturor elementelor. Viziteaz\u0103 carierele de piatr\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 sculpteze Poarta S\u0103rutului<\/i> cu ajutorul pietrarilor \u015fi mai ales al lui Ion Alexandrescu. \u00cen septembrie, atelierele de la Petro\u015fani toarn\u0103 \u00een font\u0103 elementele Coloanei f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i>. Br\u00e2ncu\u015fi cere ca metalizarea lor s\u0103 fie galben\u0103. Pe 27 octombrie, se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia pentru a asista la montarea Coloanei f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit <\/i>\u00a0\u015fi la amplaserea primei variante a Mesei t\u0103cerii<\/i>. Iar pe 15 noiembrie se \u00eentoarce \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n

\u00cen ultima luna a anului 1937, el pleac\u0103 \u00een c\u0103l\u0103torie \u00een India pentru a repera la Indore un loc pentru a instala un Templu al eliber\u0103rii (Templul dragostei) <\/i>comandat de un maharajah \u015fi cu care, \u00een final, nu se va mai \u00eent\u00e2lni, din motive necunoscute, iar Templul desc\u0103tu\u015f\u0103rii<\/i> nu va fi realizat niciodat\u0103. Se \u00eentorce \u00een Fran\u0163a dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dup\u0103 o escal\u0103 de numai dou\u0103 zile \u00een Egipt. Celor care se mirau de escala sa surprinz\u0103tor de scurt\u0103 \u00een Egipt, Br\u00e2ncu\u015fi le explica c\u0103 aceste dou\u0103 zile de vizitare a piramidelor i-au fost de ajuns ca s\u0103 mediteze toat\u0103 via\u0163a. Anul urm\u0103tor, Br\u00e2ncu\u015fi trimite 4 opere la \u201eExpozi\u0163ia de art\u0103 abstract\u0103\u201d (\u201eTentoonstelling Abstract Kunst\u201d), organizat\u0103 de Steidelijk Museum din Amsterdam, \u00eentre 2 \u015fi 24 aprilie. \u00centre iunie-iulie, revine la T\u00e2rgu Jiu pentru a supraveghea finisarea ansamblului. \u00cenlocuie\u015fte prima Mas\u0103 a t\u0103cerii<\/i> cu o alta mai mare, \u00eenconjurat\u0103 de 12 taburete \u00een form\u0103 de clepsidr\u0103. Dup\u0103 plecarea sa \u00een Fran\u0163a, \u00eentre 20-25 iulie, se face metalizarea Coloanei f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i>. Revine apoi \u00een \u0163ar\u0103 pe 20 septembrie ca s\u0103 vad\u0103 ansamblul terminat \u015fi asist\u0103 la ceremonia religioas\u0103 organizat\u0103 \u00een onoarea monumentului ridicat. \u201eAr fi suficient s\u0103 o retezi, pentru a o transforma \u00eentr-o sculptur\u0103. De altminteri, Coloana este ea \u00eens\u0103\u015fi o sculptur\u0103, chiar \u015fi mai mult, una dintre cele mai perfecte\u201d<\/i><\/b> (op. cit, p 85),<\/b> <\/i>afirma artistul. <\/i>\u00cen 1938, prima monografie despre Br\u00e2ncu\u015fi, semnat\u0103 de Vasile Georgescu Paleolog, apare la Craiova,\u00a0 la Tipografia Ramuri. \u00cen perioada aprilie-mai 1939, Br\u00e2ncu\u015fi particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eSculptur\u0103 contemporan\u0103\u201d, organizat\u0103 la galeria Guggenheim Jeune, la Londra. Pe 19 aprilie, pleac\u0103 spre New York cu pachebotul \u201eParis\u201d, pentru a asista la cea de-a zecea aniversare a Muzeului de Art\u0103 Modern\u0103, prilej cu care se organizeaz\u0103 expozi\u0163ia \u201eArta timpurilor noastre\u201d, unde expune dou\u0103 sculpturi. C\u0103l\u0103tore\u015fte la Philadelphia, Washington \u015fi Chicago unde, cu ocazia unui interviu cu jurnali\u015ftii americani, vorbe\u015fte despre ansamblul de la T\u00e2rgul Jiu \u015fi despre dorin\u0163a sa de a ridica o Coloan\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i> \u00een o\u0163el inoxidabil de \u00een\u0103l\u0163imea unui zg\u00e2rie-nori. Evocat din nou \u00een 1955, proiectul nu va fi realizat niciodat\u0103.<\/p>\n

\u00cen timpul r\u0103zboiului, \u00een perioada 1940-1944, se izoleaz\u0103 \u00een atelier. Particip\u0103 uneori la expozi\u0163ii colective, mai ales \u00een Statele Unite. \u00cen iarna anului 1940, prime\u015fte vizita lui Peggy Guggenheim, care-i cump\u0103r\u0103 Pas\u0103rea \u00een zbor<\/i> din bronz \u015flefuit. \u00cen iulie 1941, cump\u0103r\u0103 un ultim atelier pe care-l folose\u015fte ca depozit \u015fi unde sculpteaz\u0103 \u00een lemn. \u00cen octombrie 1943, operele sale din colec\u0163ia V.N. Popp sunt prezentate la manifestarea \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na Olteniei\u201d. Apare la editura Ramuri din Craiova \u00a0A doua carte despre C. Br\u00e2ncu\u015fi, <\/i>de V.G. Paleolog (1943), iar la Bucure\u015fti apare volumul \u00eenchinat lui Br\u00e2ncu\u015fi, intitulat Portrete \u015fi controverse, <\/i>publicat de Petre Pandea (1946), urm\u00e2nd ca un an mai t\u00e2rziu, V.G. Paleolog s\u0103 publice \u00een francez\u0103, la editura Forum din Bucure\u015fti, monografia \u00a0Br\u00e2ncu\u015fi<\/i>.<\/p>\n

\u00cen luna iulie 1947, particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eArt\u0103 francez\u0103 pentru ajutorarea copiilor rom\u00e2ni\u201d organizat\u0103 la Clubul Chaillot din Paris. Particip\u0103 \u015fi la expozi\u0163ia \u201eTeme \u015fi varia\u0163iuni \u00een pictur\u0103 \u015fi sculptur\u0103\u201d organizat\u0103 la Museum of Modern Art din Baltimore (15 aprilie \u2013 23 mai 1948). \u00cen noiembrie, particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eAspecte universale din arta modern\u0103\u201d la Museum of Modern Art din New York. O lun\u0103 mai t\u00e2rziu, particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eMo\u015ftenirea lui Auguste Rodin\u201d la Buchholz Gallery din New York \u015fi are loc deschiderea Galeriei Na\u0163ionale a Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 din Bucure\u015fti, unde sunt expuse dou\u0103 opere ale lui Br\u00e2ncu\u015fi: Porteretul pictorului Nicolae C. D\u0103r\u0103scu <\/i>\u015fi Somnul.<\/i> Prezint\u0103 patru sculpturi (reproduse \u00een catalog) la expozi\u0163ia \u201ePrimii mae\u015ftri ai artei abstracte\u201d (1949) la galeria Maeght din Paris.<\/p>\n

\u00cen anul 1950, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi cere cet\u0103\u0163enia francez\u0103. \u00cen acela\u015fi an, Walter \u015fi Louise Arensberg doneaz\u0103 colec\u0163ia lor de picturi \u015fi sculpturi muzeului din Philadelphia. Colec\u0163ia cuprinde 22 de sculpturi \u015fi desene de Br\u00e2ncu\u015fi. Un an mai t\u00e2rziu, Br\u00e2ncu\u015fi particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eSuprarealism \u015fi abstrac\u0163iune\u201d (cu operele din colec\u0163ia Peggy Guggenheim) la Stedelijk Museum din Amsterdam, apoi la Palais des Beaux-Arts din Bruxelles \u015fi la Kunsthalle din Z\u00fcrich. \u00cen iunie, particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eDe Stijl\u201d, la Stedelijk Museum din Amsterdam, iar \u00een septembrie, particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eDe la Br\u00e2ncu\u015fi la Duchamp\u201d la Sidney Janis Gallery din New York. \u00cen 1952, expune c\u00e2teva opere la National Gallery of Victoria din Melbourne. \u00cen catalogul celui de al VI-lea \u201eSalon al tinerei sculpturi a Parisului\u201d dedicat lui Rodin, Br\u00e2ncu\u015fi \u00eei aduce un omagiu maestrului s\u0103u. Urmeaz\u0103 apoi particip\u0103rile la expozi\u0163ia \u201eOpera secolului XX\u201d organizat\u0103 de Jean Cassou la Mus\u00e9e National d\u00b4Art Moderne din Paris (expozi\u0163ia va fi reluat\u0103 \u00een iunie la Tate Gallery din Londra sub titlul \u201eCapodopere ale secolului XX\u201d), expozi\u0163ia \u201eSculptura secolului XX\u201d organizat\u0103 la Philadelphia Museum of Art \u015fi expozi\u0163ia \u201e\u00cen memoria Katherinei S. Dreier, 1877-1952. \u00cen anul urm\u0103tor, particip\u0103 \u015fi la alte expozi\u0163iii: \u201eMae\u015ftrii francezi\u201d la Sidney Janis Gallery din New York, \u201eSculptura secolului XX\u201d la Art Institute of Chicago (reluat\u0103 \u00een aprilie la Museum of Modern Arts din New York), \u201eCubismul 1907-1914\u201d la Mus\u00e9e National d\u00b4Art Moderne din Paris, la \u201ea II-a Bienal\u0103 interna\u0163ional\u0103 de sculptur\u0103\u201d, organizat\u0103 \u00een parcul Middelheim din Anvers, la \u201e75 de ani de sculptur\u0103\u201d la Museum of Fine Arts din Houston \u015fi la expozi\u0163ia \u201eSculptura \u015fi desenele sculptorilor\u201d, la Kurt Valentin Gallery din New York. \u00cen vara anului 1954, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, expune trei sculpturi \u015fi un desen la expozi\u0163ia \u201e\u015eapte pionieri ai culturii moderne\u201d organizat\u0103 la Hotel de Ville d\u00b4Yverdon, \u00een Elve\u0163ia. Expozi\u0163ia va fi itinerat\u0103 \u00een noiembrie la Kunsthausdin Zurich sub \u201eBer\u00fcnder dea Modernen Plastik\u201d (Les fondementes de la plastique moderne). \u00cen luna ianuarie a anului 1955, sculptorul \u00ee\u015fi rupe piciorul – accident care-i va provoca dureri p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Are loc retrospectiva operelor sale la Solomon R. Guggenheim Museum, din 26 octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een 8 ianuarie 1956. Expozi\u0163ia va fi itinerat\u0103 la Philpdelphia Museum of Art, din 27 ianuarie p\u00e2n\u0103 \u00een 26 februarie 1956. Un comitet de cet\u0103\u0163eni din ora\u015ful Chicago, condus de Barnet Hodes, are ini\u0163iativa instal\u0103rii unei Coloane f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit <\/i>\u00a0din o\u0163el inoxidabil, \u00eenalt\u0103 de 400 de metri, pe malul lacului Michigan, \u00een anul 1956. Proiectul nu va fi realizat din cauza s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fubrede a sculptorului, care dorea s\u0103 se duc\u0103 personal s\u0103 vad\u0103 locul amplas\u0103rii monumentului. Un alt proiect \u00eei este prezentat: o sculptur\u0103 monumental\u0103 trebuia s\u0103 se ridice \u00een gr\u0103dina cl\u0103dirii UNESCO din Paris. Nici acest proiect nu va fi realizat. Pe data de 1 decembrie 1956, cu prilejul celei de a optzecea anivers\u0103ri, Muzeul de Art\u0103 din Bucure\u015fti organizeaz\u0103 o expozi\u0163ie cu lucr\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u015fi. Christian Zervos preg\u0103te\u015fte un num\u0103r special al revistei pe care o conduce, Les Cahires d\u00b4Art,<\/i> consacrat sculptorului.<\/p>\n

Pe 16 martie 1957, marele sculptor Constantin Br\u00e2ncu\u015fi se stinge din via\u0163\u0103. \u00cen data de 19 martie are loc ceremonia religioas\u0103 la biserica ortodox\u0103 din strada Jean-de-Beauvais la Paris, ocazie cu care iau cuv\u00e2ntul Jean Caussou, directorul Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 Modern\u0103 din Paris, Georges Salles, directorul muzeelor franceze \u015fi Basile Munteanu, director al \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti de la Fomtenay-aux-Roses. Este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul Montparnasse.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu 1942, Br\u00e2ncu\u015fi va consacra ultimii cincisprezece ani din via\u0163\u0103 prezent\u0103rii operei sale, preocupat fiind de soarta ei. Nu mai vrea s\u0103 se despart\u0103 de sculpturile sale, care constituie \u00een atelier cadrul s\u0103u de via\u0163\u0103 \u015fi totodat\u0103 un muzeu deschis tuturor celor care doresc s\u0103-l viziteze. El \u00eensu\u015fi face parte din acest \u201edecor\u201d. Operele se g\u0103sesc \u00een atelierul cel mare, acoperite cu p\u00e2nz\u0103 alb\u0103, pe care o ridica \u00een fa\u0163a vizitatorilor cu un gest teatral. Vizite profesionale, primiri c\u0103lduroase: este foarte la mod\u0103 s\u0103 vizitezi atelierul lui Br\u00e2ncu\u015fi. Pentru a o face, trebuie s\u0103 treci printr-o cuno\u015ftin\u0163\u0103 sau s\u0103 stabile\u015fti o or\u0103 anume. Studen\u0163ii \u00een arte sau arti\u015ftii sunt primi\u0163i mai u\u015for. Criticul de art\u0103 Waldelmar George poveste\u015fte acest ritual intrat \u00een legend\u0103: \u201eVizitatorii lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u00ee\u015fi anun\u0163au vizita printr-un gong. C\u00e2nd era dispus s\u0103-i primeasc\u0103, sculptorul venea \u00een persoan\u0103 s\u0103 deschid\u0103. Ap\u0103rea \u00eentr-o \u0163inut\u0103 ca de zidar, cu un toiag de peregrin \u00een m\u00e2n\u0103. F\u0103cea \u00eenconjurul atelierului \u00eempreun\u0103 cu vizitatorii, apoi se a\u015feza pe unul dintre taburete. \u015eantierul de lucru al lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi era sanctuarul noii sculpturi europene. B\u0103tr\u00e2nul mergea \u00eencet printre capodoperele pe care \u015fi le disputau muzeele celor dou\u0103 lumi, dintre care c\u00e2teva vor trece la Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 din Paris<\/i>\u201d (el\u00a0 ignora f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 anumite muzee americane, c\u00e2t \u015fi Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 din Paris, aveau deja opere de Br\u00e2ncu\u015fi).<\/p>\n

Evoc\u00e2nd Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/i>, \u00een 1967, Mircea Eliade se g\u00e2nde\u015fte la o \u201eax\u0103 care sus\u0163ine Cerul \u015fi asigur\u0103 \u00een acela\u015fi timp comunicarea \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cer. Al\u0103turi de acest axis mundi, presupus a fi situat \u00een Centrul Lumii, omul poate s\u0103 comunice cu puterile celeste. [\u2026] Imaginea evoca simbolismul ascensiunii, al zborului, al transcenden\u0163ei<\/i>\u201d. \u00censcris\u0103 astfel pe verticala care sfideaz\u0103 \u00een\u0103l\u0163imile, sculptura lui Br\u00e2ncu\u015fi dezv\u0103luie atrac\u0163ia artistului c\u0103tre aerian desprins de teluric, de m\u0103re\u0163ie \u015fi de retoric\u0103. Ansamblul este de o nemaipomenit\u0103 originalitate, situ\u00e2ndu-se \u00een atemporalitatea \u015fi cum ecourile artei Cicladelor, ale artei rom\u00e2ne\u015fti, ale artei africane sau ale artei orientale s-ar \u015fterge \u00een fa\u0163a m\u0103iestriei artistului de a distila timpul \u015fi de a extrage \u201esufletul\u201d din materie, pentru a-i da o existen\u0163\u0103 real\u0103. \u201e<\/b>Am f\u0103cut materia s\u0103 exprime inexprimabilul.\u201d <\/i><\/b>(op.cit, p 63)<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

Antren\u00e2ndu-ne \u00een c\u0103utarea \u201eesen\u0163ei lucrurilor\u201d, Br\u00e2ncu\u015fi ne propune s\u0103 trecem \u00eempreun\u0103 cu el tot felul de frontiere, geografice, istorice sau formale. Din Rom\u00e2nia sa natal\u0103 [\u2026] \u201ePatria mea, familia mea. E p\u0103m\u00e2ntul care se \u00eenv\u00e2rte \u2013 adierea v\u00e2ntului, norii care trec, r\u00e2ul care curge, focul care dogore\u015fte, iarba verde \u2013 iarba uscat\u0103- \u0163\u0103r\u00e2na, z\u0103pada\u201d<\/i> (op.cit, p 5)<\/i> [\u2026] \u00a0<\/i>ajung\u00e2nd <\/i>la Paris, travers\u00e2nd Europa \u015fi c\u0103l\u0103torind \u00een Statele Unite, \u00een India \u015fi \u00een Egipt, el \u00eenf\u0103ptuie\u015fte un parcurs artistic bogat care-i permite s\u0103 realizeze o oper\u0103 original\u0103, purificat\u0103 de orice influen\u0163\u0103 [\u2026] o crea\u0163ie excep\u0163ional\u0103, r\u0103mas\u0103 acum \u00een memoria colectiv\u0103 \u015fi care, la \u00eenceputul secolului XX, a deschis c\u0103ile c\u0103tre modernitate.\u00bb<\/b><\/p>\n

\u201eZ\u0103resc o form\u0103 \u00eentr-un bloc de piatr\u0103 sau \u00eentr-o bucat\u0103 de lemn pe care o \u00eensufle\u0163esc pentru a o elibera. \u201d<\/i><\/b> (op.cit, p 5) <\/i><\/p>\n

Credit foto: \u00a9 COPYRIGHT ADAGP Paris cu acordul VISARTA, BUCURE\u015eTI, 2013<\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

wwww.romanipentruolume.ro M\u00e2ine, 27 aprilie 2013, se \u00eemplinesc 106 ani de c\u00e2nd Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a p\u0103r\u0103sit atelierul lui Auguste Rodin, pentru a-\u015fi croi propriul drum \u00een carier\u0103.   Data de 27 aprilie 1907 \u00abeste un moment de r\u0103scruce \u00een parcursul sculptorului Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, pe care-l va explica mai t\u00e2rziu prin fraza devenit\u0103 celebr\u0103: \u201e\u00cen apropierea marilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[4],"tags":[662,634],"class_list":["post-1935","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","tag-brancusi","tag-romani-pentru-lume"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1935"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1935\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1936,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1935\/revisions\/1936"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}