{"id":2166,"date":"2013-12-19T12:35:24","date_gmt":"2013-12-19T10:35:24","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=2166"},"modified":"2013-12-19T12:36:44","modified_gmt":"2013-12-19T10:36:44","slug":"aparitie-valeriu-turcanu-stefan-cel-mare-intoarcerea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/?p=2166","title":{"rendered":"aparitie: Valeriu Turcanu – „Stefan cel Mare. Intoarcerea”"},"content":{"rendered":"

Romanul are o prefata si o postfata semnate de
\ndoua doamne doctor, Ruxandra Nechifor si Catinca Aghache, cercetatori si
\ncritici literari din Iasi. Consultanta literara\u00a0a romanului este a
\ndomnului Andrei Turcanu, dr. ab.in filologie, seful sectiei \u201dLiteratura
\ncontemporan\u0103\u201d a Institutului de Literatura si folclor a Academiei de Stiinte
\ndin Moldova. Consultanti istoricieni ai romanului sunt Ion Negrei, dr. in
\nistorie, vice-presedinte al Asociatiei istoricienilor din R.M. si V.Stepaniuc,
\ndr. in istorie. Redactor este Marcela Mardari, membra a Uniunii Scriitorilor
\ndin Moldova. Romanul are priza la tineret.\u00a0Despre roman au aparut cronici
\nin revista stiintifica a Academiei de Muzica, Teatru si Arte Plastice
\ndin\u00a0Moldova, reviste din Alba Iulia, Galati, Iasi si urmeaza sa\u00a0apara
\nun articol in Revart din Timisoara.
\nCred c\u0103\u00a0valorificarea potentialului
\ncultural si comercial al\u00a0cartii depinde de personalitatile romanesti. Ar
\nfi extraordinar dac\u0103\u00a0printre membrii ei ar exista un agent literar capabil
\na promova romanul.<\/p>\n

Despre mine :
\n2013 \u2013 regizor si scenarist al documentarului
\n„Examen la integrare europeana”, apare romanul \u201d\u015etefan cel Mare.
\n\u00centoarcerea\u201d de V. \u0162urcanu, 2012 \u2013 Teatrul \u201cB.P.Hajdeu\u201d din Cahul monteaz\u0103
\n\u201cFacerea lumii\u201d de V.\u0162urcanu\/ 2012 \u2013 la Gens Latina, Alba Iulia, Romania, apare
\n\u201dDramaturgie\u201d de V. \u0162urcanu, 2010 \u2013 autorul scenariului \u201eCu opt zile \u00eenainte de
\nr\u0103zboi\u201d (dram\u0103 istoric\u0103 despre primul val de deportare din Republica Moldova de
\npe 13 iunie 1941) 2010 \u2013scenariul \u201cNoaptea sf\u00e2ntului Andrei\u201d (comedie horor)
\n2010 \u2013scenariul de film \u201cAventurile Alinei\u201d(ciclu de comedii de scurtmetraj)
\n2009 \u2013scenariul de film \u201cRegina\u201c (comedie scientfiction) 2009 \u2013scenariul de
\nfilm \u201cEvadare din rai sau revolu\u0163ia orfanilor\u201d (parabol\u0103 la evenimentele din 7
\naprilie 2009 din Republica Moldova) 2009 \u2013poemul \u201cFurtuna\u201d 2008 \u2013scenariul de
\nfilm \u201cDrago\u015f vod\u0103\u201d (dram\u0103 istoric\u0103) c\u00e2\u015ftig\u0103tor nov.-dec. 2008 a CNC
\nRom\u00e2nia 2008 \u2013scenariul filmului artistic de
\nlungmetraj \u201cTo\u0163i copii domnului\u201d, productie a studiourilor \u201cArtis Film Romania,
\nMoldova Film, Diametral Film, premiera in Romania in 2012, selectat de Academia
\nde Film Americana pentru premiile Oscar si selectat pentru concursul Globul de
\nAur 2014. 2006 \u2013 2008 piesa \u201eFlori de m\u0103r\u201d de V.\u0162urcanu montat\u0103 \u015fi jucat\u0103 trei
\nstagiuni la Teatrul Na\u0163ional\u201dM.Eminescu\u201d(3 februarie 2006 \u2013 premiera), diploma
\nconsor\u0163iului britanic Every Child, 200 \u2013piesa \u201eFlori de m\u0103r\u201d (dram\u0103) premiul
\nIII la Concursul Na\u0163ional de Dramaturgie, 2005 \u2013piesa \u201eFacerea lumii\u201d (feerie)
\nmontat\u0103 la Teatrul Radiofonic \u201eTeleradio Moldova\u201d (9 ianuarie \u2013 premiera),
\nfilmat\u0103 la Televiziunea Na\u0163ional\u0103 (11 aprilie\u2013premiera), montat\u0103 la Teatrul
\nRepublican cu p\u0103pu\u015fi \u201eLicurici\u201d(15 ianuarie) de A.Lungu \u2013\u0162urcanu, premiul
\nUniunii Teatrale din Moldova pentru cel mai bun
\nrol \u00een teatrul de p\u0103pu\u015fi, 1993 \u2013piesa \u015fi regia
\nspectacolului \u201eIlinca\u201d(epos nov\u0103cesc) jucat la Teatrul din
\nSl\u0103nic-Moldova,Rom\u00e2nia 1992\u2013libretul \u015fi regia spectacolului feerie \u201eCreanga de
\naur\u201d prezentat la T. Luceaf\u0103rul\u201d Ia\u015fi, Rom\u00e2nia, T. de Var\u0103 din Costine\u015fti,
\nRom\u00e2nia 1990-1992\u2013scenarist al primelor trei edi\u0163ii ale s\u0103rb\u0103torii
\nNa\u0163ionale”Limba Noastr\u0103”
\nhttp:\/\/turcanuvaleriu.webs.com\/
\n*\u00a0valeriu.turcanu.5@facebook.com
\n#<\/p>\n

Nota autorului<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Aceast\u0103 carte este scris\u0103 pentru cititorul larg, pentru cei ce \u00een pofida greut\u0103\u0163ilor, au r\u0103mas \u00een s\u00e2nul neamului \u015fi pe p\u0103m\u00e2ntul str\u0103bun. Este adresat\u0103 \u015fi celor pleca\u0163i \u00een pribejie, pe care dorul de casa p\u0103rinteasc\u0103, de \u0163ara copil\u0103riei cu bunei buni \u015fi p\u0103rin\u0163i iubitori le sf\u00ee\u015fie inimile, chem\u00e2ndu-i \u00eenapoi.<\/p>\n

S-ar p\u0103rea c\u0103 istoria povestit\u0103 \u00een ea nu are nimic cu ziua de azi, c\u0103 evenimentele descrise nu ne vizeaz\u0103. Dar prin simplul fapt c\u0103 este un roman despre \u015etefan cel Mare, ea \u00ee\u015fi face loc spre cele mai t\u0103inuite \u015fi mai sensibile p\u0103r\u0163i ale sufletului, unde se cuib\u0103re\u015fte demnitatea.<\/p>\n

S-ar p\u0103rea stranie abordarea acestui sentiment, care acum este lipsit de valoare, c\u00e2nd succesul \u015fi bun\u0103starea se afl\u0103 dup\u0103 hotarele patriei, iar \u00een \u0163ar\u0103 bat valuri tulburi ridicand pe creast\u0103 gunoaie. \u00cen vacarmul modernist ale masmediei, literaturii \u015fi artei de la noi, plin de huiduieli \u015fi mizerii la adresa p\u0103rin\u0163ilor proprii ale autorilor \u015fi a familiilor desp\u0103r\u0163ite, care nu mai g\u0103zduiesc dragostea \u015fi \u00een\u0163elegerea, c\u00e2nd scriitorii \u015fi arti\u015ftii no\u015ftri fac chip cioplit miliardarilor oligarhi \u015fi a \u201cstelelor\u201d de pe covoarele ro\u015fii ale str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, acest roman risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neobservat.<\/p>\n

Nu l-am scris pentru criticii de art\u0103 \u015fi literatur\u0103, ci l-am scris cu g\u00e2ndul la cititorul simplu, la cei pe care indiferent de diplome, ordine \u015fi conturi bancare \u00eei consider compatrio\u0163i.<\/p>\n

Dupa ce despre\u00a0\u015etefan cel Mare\u00a0au scris Delavrancea si Sadoveanu, s-ar p\u0103rea c\u0103 trebuia s\u0103 vin cu ceva absolut inedit, \u00een gen postmodernist, cu o colec\u0163ie de bancuri despre \u015etefan cel Mare, de exemplu, ca s\u0103 impresionez cititorul \u015fi s\u0103 fiu \u00een trend. Or, cartea mea se pare ca vine in contradic\u0163ie cu moda literar\u0103.\u00a0Este \u015fi \u00eentr-un fel afectat\u0103 de patriotism, care deloc nu caracterizeaz\u0103 ziua de azi \u015fi se adreseaz\u0103 unui ipotetic viitor.<\/p>\n

\u015ei Vasile Alecsandri, \u015fi Mihai Sadoveanu, \u015fi Barbu Delavrancea, \u015fi Dimitrie Bolintineanu, \u015fi Gheorghe Asachi, \u015fi \u015etefan Iosif au scris despre un \u015etefan cel Mare \u00een floarea v\u00e2rstei sau la apusul vie\u0163ii sale. Eu am scris despre \u015etefan cel Mare \u015fi T\u00e2n\u0103r, aduc\u00e2nd cititorului istoria intoarcerii lui din exil.<\/p>\n

Aceast\u0103 \u00eentoarcere acas\u0103 ar putea-o face oricare din tinerii pleca\u0163i de r\u0103ul celor ce au pus m\u00e2na pe biata \u0163ar\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi fac mendrele, c\u0103lc\u00e2nd dreptatea, jefuind \u015fi jecm\u0103nind pe cei r\u0103ma\u015fi la voia boierilor, umilind neamul. Ast\u0103zi avem nevoie de un lider cu inim\u0103 curat\u0103, dragoste de \u0163ar\u0103 \u015fi o dorin\u0163\u0103 nest\u0103p\u00e2nit\u0103 de a face dreptate nu at\u00e2t sie c\u00e2t neamului s\u0103u.<\/p>\n

Anume \u00een tineri \u00eemi pun speran\u0163a. Iar lor le-ar fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, ce a f\u0103cut \u015etefan pentru a uni \u00een jurul s\u0103u neamul.<\/p>\n

 <\/p>\n

#<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

C A P I T O L U L\u00a0 I<\/b><\/p>\n

HARACIUL TURCESC<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Prim\u0103vara anului 1457 era rece. \u00cen preajma Sucevei,[1]<\/a> pe c\u00e2mpia Direptatea, acoperit\u0103 deja de iarb\u0103, frigul nu se l\u0103sa b\u0103tut. Pesemne c\u0103 cerul \u00ee\u015fi desc\u0103rca din bel\u015fug c\u0103ldura \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n

Dinspre miaz\u0103-noapte sufla un v\u00e2nt aspru, aduc\u00e2nd o p\u00e2cl\u0103 deas\u0103 cu o ploaie ciob\u0103neasc\u0103, de parc\u0103 era toamn\u0103. Cei aduna\u0163i pe c\u00e2mp, \u00eencoto\u015fm\u0103na\u0163i \u00een sumane \u015fi cojoace, se zgribuleau, ap\u0103s\u00e2ndu-\u015fi cu\u015fmele peste ochi, \u00eembulzindu-se \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u00e2nd glodul \u00een a\u015fteptare.<\/p>\n

Crina, o copil\u0103 de vreo \u015faptesprezece ani, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-un cojocel cam larg pentru f\u0103ptura ei sub\u0163iric\u0103, \u00een catrin\u0163\u0103 groas\u0103, \u00eenc\u0103l\u0163at\u0103 \u00een col\u0163uni de l\u00e2n\u0103 \u015fi opinci, cu basmaua c\u0103zut\u0103 pe spate descoperindu-i cosi\u0163a groas\u0103, \u00eenv\u00e2rtit\u0103 \u00een cerc \u015fi legat\u0103 cu panglic\u0103 alb\u0103, nu putea sta locului, atras\u0103 de priveli\u015ftea \u00eenc\u00e2nt\u0103toare a primelor flori de prim\u0103var\u0103. Dar iat\u0103 c\u0103 printre nourii care acoperiser\u0103 cerul r\u0103zb\u0103tu o raz\u0103, ce lumin\u0103 chipurile celor \u00een\u0163epeni\u0163i \u00een r\u0103bdare \u015fi se opri asupra fetei. M\u00e2ngh\u00e2iat\u0103 de bl\u00e2nde\u0163ea t\u00e2n\u0103rului soare, fata, \u00eeng\u00e2n\u00e2nd un c\u00e2ntec abia auzit, se \u00een\u0103l\u0163\u0103 \u00een v\u00e2rful opincilor, \u00ee\u015fi desf\u0103cu m\u00e2niile ca dou\u0103 aripi, ridic\u00e2ndu-\u015fi fa\u0163a la cer \u015fi \u00eenchise ochii. Raza o m\u00e2ng\u00e2ie cu dragoste \u015fi o \u00eenc\u0103lzi.[2]<\/a><\/p>\n

Dar frigul nu se d\u0103dea alungat de c\u00e2teva flori. Dinspre cetate se deslu\u015fi un tropot, ce cre\u015ftea asemeni unui cutremur. Ap\u0103ru o ceat\u0103 de c\u0103l\u0103re\u0163i care venea \u00een galop c\u0103tre Direptatea, doar c\u0103 nu de-a dreptul, ci \u015ferpuind. C\u00e2nd ceata se apropiase de mul\u0163imea adunat\u0103, \u00een fa\u0163a ei se v\u0103zu fugind un iepure sleit de puteri, care deodat\u0103 se oprise ghemuindu-se la p\u0103m\u00e2nt. C\u0103l\u0103re\u0163ii trecur\u0103 de el, dar \u00ee\u015fi \u00eentoarser\u0103 caii. Boierul Lupu scoase din desaga de piele arbaleta \u015fi \u00eel lovi cu s\u0103geata, nimerindu-l. T\u00e2n\u0103rul logof\u0103t Podolean, z\u0103d\u0103r\u00e2ndu-\u015fi f\u00e2rtatul, se aplec\u0103 din \u015fa \u015fi ridic\u0103 le\u015ful urecheatului, voind s\u0103-l \u015fterpeleasc\u0103. Lupu, \u00eens\u0103, se repezi s\u0103-\u015fi ia v\u00e2natul \u015fi apuc\u0103 de blana \u015foldanului, voind s\u0103-l zmulg\u0103 din m\u00e2nile potrivnicului, pornind o h\u0103r\u0163uial\u0103, am\u00e2ndoi tr\u0103g\u00e2nd le\u015ful spre sine.<\/p>\n

Din spatele boierilor \u00eempricina\u0163i, c\u0103lare pe un cal negru, venea asemeni unui iure\u015f domnul Moldovei Petru Aron, un b\u0103rbat de vreo cincizeci de ani, osos \u015fi puternic, cu ochii \u00eenro\u015fi\u0163i \u015fi privirea \u00eencruntat\u0103. Vod\u0103 scoase sabia \u015fi ridic\u0103 calul \u00een dou\u0103 picioare. Dintr-o lovitur\u0103 t\u0103ie v\u00e2natul \u00een dou\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-i n\u0103uci\u0163i pe \u00eenso\u0163itori, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi urm\u0103 drumul. Lumea \u00eei privi cu groaz\u0103 chipul cu p\u0103rul ro\u015fcat, pe jumate c\u0103runt \u015fi barba ca de \u0163ap. Purta i\u015flic p\u0103trat din samur negru, \u00eembr\u0103cat \u00een caftan cu g\u0103itan aurit, \u00eencins cu un chimir din piele de c\u00e2ine. Pe spate, \u00eenfoiat\u0103 de v\u00e2nt, se ridica, asemeni unor aripi de corb, o cabani\u0163\u0103 de catifea, cusut\u0103 cu fir de aur \u015fi diamante.<\/p>\n

Domnul Moldovei de cinci ani era \u00een scaunul domnesc \u015fi \u0163inea ocina \u00een m\u0103nu\u015fi de fier. T\u00e2rziu ajunse el la c\u00e2rma \u0163\u0103rii \u015fi \u015ftiind c\u0103 domnia \u00een Moldova este scurt\u0103, muncea f\u0103r\u0103 odihn\u0103, pentru a\u015fi scoate foloase c\u00e2t mai mari. Era destul de h\u00e2tru ca s\u0103 \u0163in\u0103 pace \u015fi cu le\u015fii, \u015fi cu turcii, dar \u015fi s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 boierimea, mai ales pe cei tineri, c\u0103rora le fierbea s\u00e2ngele \u00een vine \u015fi pe care marele logof\u0103t \u00eei tot aducea la curte \u015fi \u00eei b\u0103ga \u00een dreg\u0103torii, c\u00e2ut\u00e2nd \u00een ei sus\u0163inere. Dar nu era prost nici vod\u0103, primind \u015ftiri despre ho\u0163iile lor \u015fi a\u015ftept\u00e2nd \u00eemprejurarea prielnic\u0103 de a le t\u0103ia capetele. Acum ace\u015fti doi logofe\u0163i, g\u00e2ndi el despre Lupu \u015fi Podolean, se vor teme s\u0103 ridice capul \u00een fa\u0163a lui vod\u0103, ca \u015fi prostimea ce r\u0103mase cu gurile c\u0103scate. V\u0103z\u00e2ndu-le mutrele speriate, Petru Aron r\u00e2se mul\u0163umit \u015fi \u00ee\u015fi urm\u0103 calea \u00een du\u015fi buni.<\/p>\n

C\u00e2mpul i se deschidea \u00een fa\u0163\u0103 liber, ar\u0103t\u00e2ndu-i bulucul de p\u0103m\u00e2nteni, ce \u00eei a\u015fteptau jude\u0163ul. Aron d\u0103du pinteni calului \u015fi se av\u00e2nt\u0103 \u00een galop.<\/p>\n

Ca o hait\u0103 de lupi venea \u00een urm\u0103 alaiul boieresc, ce se \u00eendrepta spre locul judec\u0103\u0163ii. Cei mai tineri, cu fe\u0163ele umflate de nesomn \u015fi ochii holba\u0163i asupra mul\u0163imii, erau c\u0103l\u0103ri. Cei mai b\u0103tr\u00e2ni, burduh\u0103no\u015fi \u015fi \u00eenv\u0103li\u0163i \u00een bl\u0103nuri \u00ee\u015fi scuturau sl\u0103nina \u00een r\u0103dvane trase de c\u00e2te patru cai \u015fi p\u0103zite de c\u00e2te doi potera\u015fi.<\/p>\n

Lupu \u015fi Podolean aruncar\u0103 buc\u0103\u0163ile le\u015fului \u00een mul\u0163ime \u015fi \u00eel urmar\u0103 pe vod\u0103. G\u0103rzile strigau prostimii s\u0103 se fereasc\u0103 din drum \u015fi plesneau din bice. Potera\u015fii fluierau asurzitor, biciuind p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge pe cei care nu izbutiser\u0103 s\u0103 se dea la o parte. Ro\u0163ile huruiau, lan\u0163urile z\u00e2ng\u0103neau, caii sfor\u0103iau, bicele pocneau, iar peste toate se auzeau chiuind surugiii coco\u0163a\u0163i pe caprele tr\u0103surilor sau pe cai.<\/p>\n

Crina fugi din calea lor, dar nimeri \u00een fa\u0163a lui vod\u0103. Aron ridic\u0103 sabia \u00eens\u00e2ngerat\u0103 deasupra fetei.<\/p>\n

\u2013 Te z\u0103tresc! strig\u0103 el cu bucurie diavoleasc\u0103.<\/p>\n

Calul ridic\u0103 copitele \u015fi nechez\u0103 asurzitor. Fata se feri speriat\u0103 spre tat\u0103l ei, Foca, care \u00ee\u015fi acoperi cu trupul copila. Din urma lui vod\u0103 ap\u0103ru, calare pe o c\u0103mil\u0103, o femeie \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een pantaloni, cu o mantie lung\u0103, groas\u0103, tivit\u0103 cu blan\u0103, purt\u00e2nd sub glug\u0103 un voal, ce-i acoperea fa\u0163a. Era persiana Viora, pe um\u0103ru-i drept al c\u0103reia se vedea capul unui \u015farpe, ce privea amenin\u0163\u0103tor mul\u0163imea.<\/p>\n

Dup\u0103 ea venea c\u0103lare Iuga, c\u0103l\u0103ul cur\u0163ii, \u00een cizme ro\u015fii, haine negre de piele \u015fi mantie cafenie, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 steagul azuriu cu blazonul casei lui Petru Aron: un scut albastru cu o cruce de aur pe el \u015fi o coroan\u0103 deasupra. Crina \u015fi tat\u0103l s\u0103u fugir\u0103 spre mul\u0163ime, dar calea le fusese t\u0103iat\u0103 de legatul papal Paolo Cesarini cu p\u0103rul lins \u015fi pudrat, \u015fez\u00e2nd femeie\u015fte \u00een \u015fa, zgribulit de frig \u015fi purt\u00e2nd haine de c\u0103lug\u0103r. Din urma lui, c\u0103lare pe un m\u0103gar, venea \u00een tropot m\u0103runt m\u0103sc\u0103riciul T\u0103rcu\u015fa, cu p\u0103rul v\u00e2lvoi \u015fi obrazul neb\u0103rbierit. Acesta \u0163ip\u0103 \u00eenfior\u0103tor:<\/p>\n

\u2013 \u0162\u0103ranco!<\/p>\n

\u0162in\u00e2ndu-se cu greu de caii speria\u0163i, c\u0103l\u0103re\u0163ii \u00eel urmau pe domn, iar alaiul tr\u0103surilor intr\u0103 \u00een oameni. La Crina se repezir\u0103 doi potera\u015fi \u015fi o aruncar\u0103 \u00een lumea bulucit\u0103 ca o turm\u0103 de oi. Unul ridic\u0103 buzduganul ca s-o loveasc\u0103, dar fata se \u00eentoarse privindu-l d\u00e2rz \u00een ochi. Foca o lu\u0103 de umeri \u015fi disp\u0103ru cu ea \u00een mul\u0163ime. Potera\u015fii loveau \u015fi \u00eempingeau cu scuturile \u015fi buzduganele lumea adunat\u0103, f\u0103c\u00e2nd loc s\u0103 treac\u0103 boierii.<\/p>\n

\u2013 Tic\u0103lo\u015filor! Fie-v\u0103 mil\u0103 de femei \u015fi copii! se auzir\u0103 strig\u0103te \u015fi vaiete din mul\u0163ime.<\/p>\n

Un b\u0103rbat \u00eens\u00e2ngerat urla de durere, acoperindu-\u015fi ochiul, adun\u00e2nd \u00een jurul lui lumea. Potera\u015fii f\u0103cur\u0103 cerc de ap\u0103rare \u00een jurul domnului.<\/p>\n

Acesta se apropie de podi\u015fca acoperit\u0103 cu covoare, \u00een mijlocul c\u0103reia se \u00een\u0103l\u0163a scaunul domnesc, av\u00e2nd \u00een spate treizeci de jil\u0163uri. La mas\u0103 \u015fedeau doi dieci cu c\u0103lim\u0103ri \u015fi pene preg\u0103tite pentru a scrie c\u0103r\u0163ile de judecat\u0103.<\/p>\n

Au ajuns \u00een urma lui \u015fi boierii Sfatului. Potera\u015fii se gr\u0103bir\u0103 s\u0103 deschid\u0103 u\u015file \u015fi s\u0103 coboare sc\u0103rile tr\u0103surilor. Unii \u00ee\u015fi ajutau st\u0103p\u00e2nii s\u0103 descalece, luau caii de d\u00e2rlogi \u015fi \u00eei duceau s\u0103-i priponeasc\u0103 de drugi de lemn cu inele de fier, leg\u00e2nd de ele fr\u00e2iele cailor. Tot acolo trecur\u0103 cu tr\u0103surile \u015fi surugiii. Pe marele logof\u0103t Mihu slugile \u00eel t\u0103b\u00e2rceau pe sus, ca s\u0103 nu-i murd\u0103reasc\u0103 de glod \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile. Sfatul \u0162\u0103rii urc\u0103 pe podeaua de sc\u00e2ndur\u0103, r\u00e2g\u00e2ind din ma\u0163ele ghiftuite, dosindu-se de ploaie \u015fi v\u00e2nt sub prelata ridicat\u0103 deasupra. Boierii \u00ee\u015fi \u00eendreptau hainele \u015fi lan\u0163urile groase de aur ale dreg\u0103toriilor de pe piepturile lor trufa\u015fe. \u00cen spatele jil\u0163urilor se zb\u0103tea ca o p\u00e2nz\u0103 de corabie o \u0163es\u0103tur\u0103 groas\u0103, pe care era cusut\u0103 stema \u0162\u0103rii Moldovei cu capul de bour, soarele, luna \u015fi steaua sor\u0163ii.<\/p>\n

C\u00e2mpul era plin de \u00eempricina\u0163i. \u00cen fa\u0163a locului de judecat\u0103 se \u00eembulzeau negustori, or\u0103\u015feni \u015fi slujba\u015fi, veni\u0163i \u00een c\u0103utarea drept\u0103\u0163ii, se \u00eempingeau boieri de \u0163ar\u0103, n\u0103d\u0103jduind a fi chema\u0163i printre primii \u00een fa\u0163a st\u0103p\u00e2nului, pe care \u00eel priveau lingu\u015fitor. \u00cen urma lor se vedea gol\u0103nimea fermecat\u0103 de str\u0103lucirea bog\u0103\u0163iei \u015fi \u00eencredin\u0163at\u0103 c\u0103 mai r\u0103u dec\u00e2t era nu mai putea fi, iar capul plecat sabia nu-l taie. \u015ei printre ace\u015ftia se strecurau punga\u015fii, lipindu-se de cei mai c\u0103sca\u0163i.<\/p>\n

Doi boieri veni\u0163i cu pricin\u0103 r\u00e2deau, b\u0103t\u00e2ndu-se pe umere \u015fi peste bur\u0163i.<\/p>\n

\u2013 Noroc, cumetre! Bucuros, bucuros! Te \u0163ii tare, ho\u0163omane, \u00ee\u015fi s\u0103lt\u0103 burta boierul Orbic c\u0103tre un b\u0103rbat mai sub\u0163ire, cu musta\u0163\u0103 \u015fi c\u0103ciul\u0103 \u00eenalt\u0103. Acesta era Durnea, \u00eembr\u0103cat \u00een anteriu galben, cu iminei, giubea \u015fi gugiuman, care p\u0103rea a se bucura de \u00eent\u00e2lnire.<\/p>\n

\u2013 La c\u0103p\u0103tuial\u0103? r\u00e2se el.<\/p>\n

\u2013 Ca \u015fi tine, \u00eei r\u0103spunse f\u00e2rtatul.<\/p>\n

C\u00e2\u0163iva \u0163\u0103rani, p\u0103zi\u0163i de potera\u015fi, st\u0103teau \u00een prinsori de lemn, cu \u00eencheieturile m\u00e2niilor, g\u00e2tul \u015fi barba roase p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge. Tremurau de frig \u00een cojocele, i\u0163ari \u015fi c\u0103m\u0103\u015fi stropite de glod.<\/p>\n

\u2013 Las\u2019c\u0103 v\u0103 vine de hac Leul voinicul, strecur\u0103 printre din\u0163i unul dintre ei.<\/p>\n

\u2013 Gura, p\u00e2cli\u015fitule! se r\u0103sti la el Orbic.<\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 Vod\u0103 desc\u0103lec\u0103 Legatul Papal. C\u0103l\u0103ul cur\u0163ii ajut\u0103 persianei s\u0103 coboare. Iuga se apropie de voievod \u015fi \u00eei \u015fterse cu basmaua sabia de s\u00e2nge. Cobor\u00ee din \u015fa \u015fi Petru Aron, pun\u00e2ndu-\u015fi t\u0103i\u015ful o\u0163elit \u00een teac\u0103. Se \u00eendrept\u0103 spre tron, f\u0103c\u00e2ndu-le semn celor trei s\u0103-l urmeze \u015fi s\u0103 treac\u0103 la scaunele din spate. Boierii de acum urca\u0163i st\u0103teau cuviincios \u00een picioare. Slugile \u015ftergeau jil\u0163urile ude de ploaie \u015fi potriveau pernele. Petru Aron se a\u015fez\u0103 \u015fi le f\u0103cu semn boierilor s\u0103 ia loc. \u00cen sf\u00e2r\u015fit la prelat\u0103 ajunse \u015fi m\u0103sc\u0103riciul.<\/p>\n

\u2013 M\u0103 faci s\u0103 te a\u015ftept! se r\u0103sti vod\u0103 nemul\u0163umit de \u00eent\u00e2rzierea acestuia.<\/p>\n

M\u0103sc\u0103riciul se apropie, z\u00e2ng\u0103nind din clopo\u0163ei, merg\u00e2nd \u00een pirostrii \u015fi schel\u0103l\u0103ind ca un c\u00e2ine. \u00ce\u015fi c\u0103lc\u0103 mantia, c\u0103zu, rostogolindu-se, p\u00e2n\u0103 se lovi cu fruntea de cizma domnului, pe care \u00eencepu s-o ling\u0103 scuip\u00e2nd glod. Boierii izbucnir\u0103 \u00een r\u00e2s, iar Aron vod\u0103 ridic\u0103 m\u00e2na, amenin\u0163\u00e2ndu-l. Ghidu\u015ful se lini\u015fti \u015fi, sco\u0163\u00e2ndu-\u015fi de la fundul pantalonilor o pernu\u0163\u0103, o puse sub cap, culc\u00e2ndu-se l\u00e2ng\u0103 cizma lui vod\u0103. Dar domnul \u00ee\u015fi ridic\u0103 piciorul pun\u00e2ndu-l pe spinarea lui T\u0103rcu\u015fa, care, schel\u0103l\u0103ind, se f\u0103cu comod sub c\u0103lc\u00e2i. Petru Aron arunc\u0103 \u00een jur o privire \u00eenfrico\u015f\u0103toare. V\u00e2ntul se lini\u015fti \u015fi disp\u0103ru orice mi\u015fcare de aer. Un aprod lovi \u00een tob\u0103 \u015fi srig\u0103 spre mul\u0163ime : \u201eAscultare \u015fi supunere!\u201d Capetele celor de pe c\u00e2mp se plecar\u0103 \u00een fa\u0163a lui vod\u0103, ar\u0103t\u00e2nd cealmaua alb\u0103 a solului turc \u015fi turbanele spahiilor s\u0103i.<\/p>\n

\u00cen fa\u0163a tuturor ie\u015fi marele logof\u0103t Mihu \u015fi vorbi celor aduna\u0163i:<\/p>\n

\u2013 Azi, trei aprilie 6965 de la facerea lumii,[3]<\/a> Petru voievod, domn al \u0162\u0103rii Moldovei, binevoie\u015fte a<\/p>\n

primi soliile, negustorii venetici \u015fi a judeca pe cei \u00eempricina\u0163i \u015fi \u00eentemni\u0163a\u0163i.<\/p>\n

Unul dintre dieci \u00eencepu a scrie. \u00cen mijlocul c\u00e2mpului, deoparte de ceilal\u0163i, st\u0103tea solia turceasc\u0103, av\u00e2nd \u00een fruntea ei un bei smolit, cu p\u0103rul \u015fi barba neagr\u0103, lucioas\u0103, ca la dihore. Solul era \u00eembr\u0103cat \u00een halat aurit, ceac\u015firi ro\u015fii largi, \u00eenf\u0103\u015furat cu un br\u00e2u lat din postav gros de l\u00e2n\u0103 sub o mantie de culoare verde \u00eenchis\u0103, purt\u00e2nd pe cap cealma alb\u0103 de m\u0103tase cu o piatr\u0103 scump\u0103 deasupra frun\u0163ii \u015fi r\u0103sp\u00e2ndea \u00een jur mirosuri r\u0103s\u0103ritene. Solia st\u0103p\u00e2nitorului lumii str\u0103lucea de bog\u0103\u0163ie \u015fi i se cuvenea, cum era \u00eencrezut beiul, o primire \u00een palat \u015fi nu pe toloac\u0103. Turcul privea cu ciud\u0103 la mocirla \u00een care st\u0103teau ienicerii s\u0103i, dar \u015fi cre\u015ftinii ploua\u0163i, stropi\u0163i de noroi, lovind sup\u0103rat \u00een iatagan cu biciu\u015fca \u0163inut\u0103 de degetele m\u00e2niilor pline de inele de aur cu pietre sc\u00e2nteietoare.<\/p>\n

\u2013 Solul sultanului otoman, Omar bei! vesti marele Logof\u0103t Mihu.<\/p>\n

Potera\u015fii \u00eempinser\u0103 lumea, f\u0103c\u00e2ndu-i drum.<\/p>\n

Omar bei se apropie c\u0103lare:<\/p>\n

\u2013 Te faci a\u015fteptat, Aron.<\/p>\n

\u2013 B\u0103nuiesc c\u0103 n-ai murit de dorul meu, f\u0103cu haz vod\u0103.<\/p>\n

Turcul, \u00eens\u0103, r\u0103mase cu fa\u0163a de piatr\u0103 \u015fi z\u00e2mbetul de pe fa\u0163a lui Aron se schimonosi. Omar bei vorbi:<\/p>\n

\u2013 Slav\u0103 lui Allah, care l-a f\u0103cut pe sultan \u00eemp\u0103rat al Islamului, m\u0103re\u0163 \u015fi onorat, ve\u015fnic victorios \u015fi glorios, sabia lumii \u015fi a credin\u0163ei, \u00eensufle\u0163itorul drept\u0103\u0163ii, cel care \u00eei pedepse\u015fte pe r\u0103uf\u0103c\u0103tori \u015fi uneltitori, mo\u015ftenitorul st\u0103p\u00e2nitorilor arabi, persani \u015fi turci, prea\u00eenaltul Allah s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui, s\u0103 fac\u0103 s\u0103 biruie o\u015ftile sale \u015fi s\u0103-l \u00eenal\u0163e tot mai sus!<\/p>\n

Porunca lui este urm\u0103toarea:<\/p>\n

Tu gheaurule Aron bei ai datoria s\u0103 dai lui Omar bei haraciul de dou\u0103 mii de galbeni, pentru a p\u0103stra pacea cu Poarta Osman\u0103, zise r\u0103spicat trimisul Por\u0163ii.<\/p>\n

Vod\u0103 ridic\u0103 ochii la mul\u0163imea de pe c\u00e2mp \u015fi vorbi c\u0103tre boieri \u015fi popor.<\/p>\n

\u2013 Turcul a venit dup\u0103 dania juruit\u0103, pentru a ne r\u0103scump\u0103ra pacea. A\u015fa-i, mare logof\u0103t Mihu?[4]<\/a><\/p>\n

\u2013 Da, doamne. S\u0103 ne ap\u0103r\u0103m nu este cu putin\u0163\u0103, pentru c\u0103 nu avem sprijin de la nimeni. De aceea am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ne plec\u0103m capul, juruindu-le dou\u0103 mii de duca\u0163i pe an.<\/p>\n

\u2013 Neam de calici \u015fi frico\u015fi \u2013 iat\u0103 peste cine domnesc. Cum s\u0103 aperi \u0163ara cu asemenea norod? zise vod\u0103, lovindu-l cu piciorul pe T\u0103rcu\u015fa care h\u0103m\u0103i la lume.<\/p>\n

Domnul privi \u00eencruntat c\u0103tre mul\u0163imea din Direptatea \u015fi se \u00eentoarse cu \u00eend\u00e2rjire spre Sfatul \u0162\u0103rii.<\/p>\n

\u2013 Haznaua \u0163\u0103rii este goal\u0103. A\u015fa-i, vistiernice?<\/p>\n

Vistiernicul \u00eencuviin\u0163\u0103, d\u00e2nd din cap.<\/p>\n

\u2013 Cum pl\u0103tim, boieri dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

\u2013 S\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0163ara! r\u0103spunse ie\u015find \u00een fa\u0163a boierilor un t\u00e2n\u0103r \u00eenalt, \u00een haine de croial\u0103 polonez\u0103, ridic\u00e2nd toiagul.<\/p>\n

Era logof\u0103tul Nacu, proasp\u0103t intrat \u00een sfat, dar cu mari pofte de procopsire.<\/p>\n

\u2013 Adic\u0103 voi v\u0103 \u00eenvoi\u0163i, iar pl\u0103tesc ei? r\u00e2se Petru vod\u0103, ar\u0103t\u00e2nd spre mul\u0163ime.<\/p>\n

Boierul, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 domnul \u00eel ia peste picior, cobor\u00ee toiagul \u015fi f\u0103cu doi pa\u015fi \u00een urm\u0103, nevenindu-i s\u0103 cread\u0103 prefacerea lui Aron din despot \u00een ap\u0103r\u0103torul prostimii.<\/p>\n

\u2013 S\u0103 pl\u0103teasc\u0103 to\u0163i. S\u0103 fie pus\u0103 d\u0103jdie pentru fiecare suflet, pentru fiecare tarab\u0103 \u015fi c\u0103ru\u0163\u0103 din pia\u0163\u0103, se \u00eenchin\u0103 el \u00een fa\u0163a lui vod\u0103.<\/p>\n

Foca, tat\u0103l Crinei, b\u0103rbat de vreo patruzeci de ani, venit la t\u00e2rg cu marf\u0103, dar \u015fi s\u0103 ca\u015fte gura la jude\u0163ul domnesc, nu r\u0103bd\u0103.<\/p>\n

\u2013 T\u00e2nar, dar gros la obraz e\u015fti!<\/p>\n

Prin mul\u0163ime se porni un murmur de nemul\u0163umire.<\/p>\n

\u2013 A\u015fteapt\u0103-\u0163i r\u00e2ndul \u015fi nu tulbura lumea, finule, \u00eel obr\u0103z\u00ee pe Nacu \u00een \u015foapt\u0103 marele logof\u0103t Mihu.<\/p>\n

\u2013 Ia mai las\u0103-m\u0103, logofete, cu sovestea, ridic\u0103 vocea t\u00e2n\u0103rul. Acum este timpul celor \u015fcoli\u0163i \u015fi umbla\u0163i prin str\u0103in\u0103t\u0103\u0163i.<\/p>\n

T\u0103rcu\u015fa privi cu uimire \u00eendr\u0103zneala t\u00e2n\u0103rului boier \u015fi \u00eel str\u00e2mb\u0103, st\u00e2rnind r\u00e2sul mul\u0163imii.<\/p>\n

\u2013 \u00cenchide-\u0163i leoarba! se r\u0103sti vod\u0103 la Nacu. Vai de \u0163ara pe care o pun la cale copiii! Avem \u015fi noi minte.<\/p>\n

\u2013 S\u0103 fie socotit birul dup\u0103 avere! strig\u0103 Foca sprijinit de cei s\u0103rmani.<\/p>\n

\u2013 Dar de unde s\u0103 se cunoasc\u0103 averile, c\u00e2nd toat\u0103 lumea le \u0163ine \u00eengropate \u00een gr\u0103din\u0103? Acum to\u0163i sunt s\u0103raci, chiar de au tr\u0103suri aurite, \u00eel f\u0103cu pe \u00een\u0163eleptul T\u0103rcu\u015fa.<\/p>\n

\u2013 Dar, ce nu se \u015ftie, cine \u0163ine mo\u015fii \u015fi cine lucreaz\u0103 cu ziua? \u00eentreb\u0103 Petru Aron.<\/p>\n

\u2013 M\u0103rite, se b\u0103g\u0103 \u00een vorb\u0103 Marele Logof\u0103t. Dup\u0103 c\u00e2te \u00een\u0163eleg, haraciul este r\u0103scump\u0103rarea p\u0103cii, a vie\u0163ii fiec\u0103ruia, a\u015fa c\u0103 s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 fiecare sufletul, nu-i a\u015fa boieri dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

\u2013 A\u015fa este, l-au sprijinit bucuro\u015fi boierii sfatului.<\/p>\n

\u2013 Vede\u0163i, vorbi domnul c\u0103tre poporimea din Direptatea. Legiuitorii au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 fiecare de suflet. A\u015fa c\u0103 nu avem \u00eencotro. Am hot\u0103r\u00e2t! Vor pl\u0103ti to\u0163i! De fiecare suflet!<\/p>\n

Boierii, auzind hot\u0103r\u00e2rea lui vod\u0103, \u00eencepur\u0103 s\u0103 bat\u0103 voio\u015fi din toiege. Nacu mai vru s\u0103 spun\u0103 ceva, dar domnul ridic\u0103 vocea.<\/p>\n

\u2013 Gura!<\/p>\n

Auzindu-l pe vod\u0103 \u015fi \u0163intuit\u0103 de privirea lui de ghea\u0163\u0103, adunarea amu\u0163i.<\/p>\n

\u2013 P\u00e2n\u0103 vom str\u00e2nge haraciul, vei s\u0103rb\u0103tori cu noi sfintele Pa\u015fti, Omar bei.<\/p>\n

Solul turc se plec\u0103 \u00een fa\u0163a domnului Moldovei, dar \u00eel \u00eenfrunt\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163inare, fulger\u00e2nd cu ochii de sub spr\u00e2ncene pe acest ghiaur necuviincios:<\/p>\n

\u2013 Sultanul m\u0103 a\u015fteapt\u0103 peste-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. O \u0163ar\u0103 mic\u0103 \u015fi p\u0103c\u0103toas\u0103 ca a voastr\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 preg\u0103tit haraciul de cu timp, dac\u0103 nu vrea r\u0103zboi.<\/p>\n

\u2013 Ce te \u00eenfoi aici cu r\u0103zboiul? nu rabd\u0103 Foca. Crezi c\u0103 n-am mai v\u0103zut de alde tine? Tr\u0103im aici de mii de ani \u015fi am b\u0103tut pe to\u0163i care au t\u0103b\u0103r\u00e2t peste noi. \u015ei Alexandru Macedon a fugit de aici cu coada \u00eentre vine!<\/p>\n

Omar bei f\u0103cu semn g\u0103rzii sale \u015fi aceasta se \u00eentoarse c\u0103tre Foca. Dar \u00een sus\u0163inerea lui venir\u0103 mai mul\u0163i moldoveni, sco\u0163\u00e2ndu-\u015fi cu\u0163itele \u015fi bicele din br\u00e2ie:<\/p>\n

\u2013 Antih\u00e2r\u0163ilor! Nu v\u0103 este ru\u015fine?!<\/p>\n

\u2013 Neam de nenoroci\u0163i, ce fur\u0103 copii \u015fi neveste! Nu pute\u0163i s\u0103 vi-i face\u0163i pe ai vo\u015ftri?!<\/p>\n

\u2013 Tat\u0103, tat\u0103! \u00eel trase de m\u00e2nec\u0103 Crina, voind s\u0103-\u015fi potoleasc\u0103 p\u0103rintele.<\/p>\n

Moldovenii \u00eens\u0103 \u00eempresurar\u0103 solia turceasc\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile, iar de pe podi\u015fc\u0103 spre ei veni \u00een patru labe T\u0103rcu\u015fa m\u00e2r\u00e2ind ca un c\u00e2ine turbat. Calul turcului f\u0103cu c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00een urm\u0103 \u015fi se b\u0103leg\u0103. Mul\u0163imea arunc\u0103 la picioarele lui buc\u0103\u0163ile de le\u015f ale iepurelui.<\/p>\n

\u2013 Opre\u015fte-\u0163i pu\u015fc\u0103ria\u015fii, Aron, se r\u0103sti solul turc.[5]<\/a><\/p>\n

\u2013 La loc! strig\u0103 vod\u0103, urm\u0103rind \u00een pl\u0103cere umilirea lui Omar bei.<\/p>\n

Acesta, \u00eens\u0103, \u00ee\u015fi p\u0103str\u0103 cump\u0103tul. Mul\u0163imea s-a dat la o parte \u015fi solul r\u00eese mul\u0163umit.<\/p>\n

\u2013 Frumos este neamul moldovenilor, zise el privind la Crina, dar de ar fi \u015fi de\u015ftept… De nu e\u015fti vrednic s\u0103 str\u00e2ngi haraciul, d\u0103 domnia feciorului lui Bogdan vod\u0103, ad\u0103ug\u0103 el veninos.<\/p>\n

\u2013 T\u0103t\u00e2ne-s\u0103u nu s-a \u00eenchinat turcilor \u015fi nici le\u015filor. C\u00e2nt\u0103re\u015fte-\u0163i, beiule, cuvintele, c\u0103ci surcica nu sare departe de trunchi. \u015ei-apoi cine \u00ee\u015fi pune n\u0103dejdea \u00eentr-un copil?<\/p>\n

\u2013 Cu at\u00e2t va fi mai ascult\u0103tor. \u00ce\u0163i dau o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, se strop\u015fi la el turcul \u015fi plec\u0103 \u00eempreun\u0103 cu solia sub fluieratul \u015fi huiduielile mul\u0163imii.<\/p>\n

\u2013 Nu te sup\u0103ra, Omar bei, pe neamul meu de pro\u015fti. Ai s\u0103 prime\u015fti dania juruit\u0103 sultanului \u00een cel mai scurt timp, se \u00eenchin\u0103 Aron fa\u0163a solului, z\u00e2mbind viclean. Petrecere pl\u0103cut\u0103 la Suceava! strig\u0103 el cu ciud\u0103 din urma turcilor, ce au pornit spre han.<\/p>\n

\u2013 Nu m\u0103 l\u0103sa, iubitule! \u0163ip\u0103 pi\u0163ig\u0103iat la Omar bei T\u0103rcu\u015fa, s\u0103rind ca o maimu\u0163\u0103 cu fundul spre solia turceasc\u0103 \u015fi suspin\u00e2nd ca o femeie.<\/p>\n

La aceste vorbe Sfatul \u015fi boierii \u00eempricina\u0163i r\u00e2ser\u0103 \u00een hohote.<\/p>\n

\u2013 Asta e plata haraciului pentru familia domneasc\u0103, zise vod\u0103 arunc\u00e2nd vistiernicului un gro\u015f, apoi scoase de dup\u0103 br\u00e2u biciu\u015fca \u015fi \u00eel \u00eemboldi pe m\u0103sc\u0103rici. Dup\u0103 ce se s\u0103tur\u0103 de bazaconii, f\u0103cu un semn marelui paharnic \u015fi acela se apropie cu un ulcior de vin. Turn\u0103 \u00een dou\u0103 cupe.<\/p>\n

P\u0103h\u0103rniceii turnau la spatele lui vin boierilor.<\/p>\n

\u2013 \u00cen s\u0103n\u0103tatea lui Petru Aron! \u00eenchin\u0103 paharnicul.<\/p>\n

\u2013 Tr\u0103iasc\u0103 vod\u0103! \u00eei r\u0103spunser\u0103 cu bucurie boierii, \u00eenfrunt\u00e2nd cu obr\u0103znicie mul\u0163imea, \u00eennegrit\u0103 la fa\u0163\u0103 asemeni nourilor deasupra.[6]<\/a><\/p>\n

Domnitorul b\u0103u din cup\u0103 \u015fi, v\u0103z\u00e2ndu-l pe T\u0103rcu\u015fa cum se gudur\u0103 la piciaorele lui ca un c\u00e2ine, \u00eei turn\u0103 r\u00e2njind \u00een gura deschis\u0103, cu limba scoas\u0103 afar\u0103, vin, sc\u0103ld\u00e2ndu-i fa\u0163a \u00een \u201es\u00e2ngele domnului\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Referin\u0163ele \u015fi explica\u0163iile denumirilor istorice le g\u0103si\u0163i \u00een Glosarul de la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> M\u00e2ndru este neamul moldovenilor, cu b\u0103rba\u0163i curajo\u015fi, voinici \u015fi pricepu\u0163i la lupte, femei m\u00e2ndre \u015fi frumoase. Neam care se trage, dup\u0103 cum spuneau vechii c\u0103rturari din primii oameni, de la care au pornit titanii \u015fi atlan\u0163ii. Cu lume mult\u0103 a\u015fezat\u0103 pe aceste meleaguri se aduna repede o oaste, care, \u015ftiind bine locurile, a \u00eenvins de nenum\u0103rate ori puhoaiele grecilor, macedonenilor, per\u015filor, cel\u0163ilor, romanilor, hunilor, cumanilor, t\u0103tarilor \u015fi altor cotropitori.<\/p>\n

Iordanes scrie c\u0103 Iosif, cel ce intotdeauna d\u0103 dreptate adev\u0103rului, spunea despre ge\u0163i c\u0103 ar fi sci\u0163i dup\u0103 numele tribului lor mai de seam\u0103,, iar \u0163ara lor de pe malul M\u0103rii Negre se numea \u201eOium\u201d, ce \u00eensemna \u00een limba ge\u0163ilor \u201e\u0162ara apelor\u201d sau \u201e\u0162ara deltei\u201d. Dup\u0103 legende, ge\u0163ii se tr\u0103geau din marea delt\u0103 a lumii de p\u00e2n\u0103 la potop, \u00een care se adunau gurile r\u00e2urilor ce \u00eenconjurau Marea cea Veche. \u0162ara Deltei \u00een inima c\u0103reia era Marea Scitic\u0103 cu ap\u0103 dulce, fiind \u00eenconjurat\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile de mun\u0163i, avea intrare prin albiile r\u00e2urilor, c\u0103rora li se zicea \u015fi gura raiului. Apa acestei M\u0103ri Dulci era at\u00e2t de s\u0103n\u0103toas\u0103 c\u0103 i se zicea ap\u0103 vie, iar apei adunate \u00een s\u0103r\u0103rii i se zicea ap\u0103 moart\u0103. B\u00e2nd aceast\u0103 ap\u0103 vie oamenii pe malul M\u0103rii Vechi tr\u0103iau sute de ani.<\/p>\n

Dup\u0103 ce au fost pedepsi\u0163i de dumnezeu \u015fi apele potopului, care au venit prin ruperea Str\u00e2mtorii Vacii \u015fi ploiile ce au turnat patruzeci de zile la r\u00e2nd, moldovenii r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nturile str\u0103mo\u015fe\u015fti acoperite de Marea Neagr\u0103, f\u0103r\u0103 avu\u0163iile \u015fi puterea, pe care le-o d\u0103deau, erau pu\u015fi de dumnezeu la grele \u00eencerc\u0103ri, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, cum spun cronicarii, \u00een calea tuturor relelor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> De c\u00e2nd se \u015ftiu moldovenii au folosit un calendar, \u00een care num\u0103r\u0103toarea anilor \u00eencepea cu 5508 ani \u00eenainte de Na\u015fterea lui Isus Cristos, de la crearea lumii, cum ziceau unii, sau de la marele potop, cum ziceau al\u0163ii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> \u00a0Pe atunci Moldova era \u00een veacul cinsprezece dup\u0103 Cristos, timp pierdut \u00een negura vremilor, m\u0103rturiile c\u0103ruia au r\u0103mas doar \u00een legende. A c\u00e2ta oar\u0103 venea puhoi de neamuri din ad\u00e2ncurile pustiurilor, voind s\u0103 ia \u00een st\u0103p\u00e2nire gura Dun\u0103rii. Acum era r\u00e2ndul Por\u0163ii Otomane s\u0103 pun\u0103 la \u00eencercare neamul moldovenilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Omar bei ca \u015fi lehii, voiind s\u0103 umileasc\u0103 moldovenii \u00eei numea pu\u015fc\u0103ria\u015fi, d\u00eend de \u00een\u0163eles c\u0103 \u015ftie povestea din letopise\u0163ului lui Grigore Urehe \u00een care diacul copist a ad\u0103ugat p\u0103t\u0103rania cu pu\u015fc\u0103ria\u015fii italieni trimi\u015fi de \u00eemp\u0103ratul R\u00e2mului \u00een ajutorul regelui ungur \u015fi de la care s-ar fi tras cic\u0103 neamul moldovenesc. O fi \u015fi asta o istorie ce avu lac, dar care nu arat\u0103 deloc r\u0103d\u0103cina b\u0103\u015ftina\u015filor. Despre originea moldovenilor sunt \u015fi p\u00e2n\u0103 azi multe prepuneri ai cotropitorilor ce au urmat unii altora, cum c\u0103 ar fi urma\u015fii cumanilor, ori a soldatilor italieni, a robilor acestora, a pu\u015fc\u0103ria\u015filor din Roma. Dar sunt \u015fi dovezile celor mai mari c\u0103rturari ai lumii c\u0103 ar fi str\u0103nepo\u0163i ai daco-geto-tracilor dup\u0103 cum afirm\u0103 N.Densiu\u015feanu, a titanilor \u015fi atlan\u0163ilor cum scrie Herodot \u015fi Platon despre str\u0103mo\u015fii tracilor, iar al\u0163ii, ca N.S\u0103vescu, spun c\u0103 moldovenii se trag din pelasci… Moldovenii sunt un neam care nu s-a str\u0103mutat nicic\u00e2nd, nu a venit de nic\u0103ieri \u015fi tr\u0103ie\u015fte pe p\u0103m\u00e2ntul s\u0103u de la facerea lumii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> L\u0103comia veneticilor \u015fi a capilor f\u0103r\u0103 de obraz c\u0103dea iar din greu asupra norodului, care trebuia s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 celor cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi lan\u0163ul aurit al dreg\u0103toriei, poftele de bog\u0103\u0163ie \u015fi via\u0163\u0103 frumoas\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

##<\/p>\n

Dr. Catinca Agache<\/b><\/p>\n

,,\u015etefan cel Mare. \u00centoarcerea\u201d – un roman captivant<\/i><\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Romanul \u015etefan cel Mare. \u00centoarcerea<\/i>, de Valeriu \u0162urcanu, se adreseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd tinerilor (celor ce mai au \u00eenc\u0103 pl\u0103cerea cititului), \u00eentruc\u00e2t de\u0163ine toate ingredientele ce pot merge la sufletul acestora: aventur\u0103, eroism, iubire, picanterii, r\u0103sturn\u0103ri de situa\u0163ii, suspense, jonglerii, happy end. \u00centr-o perioad\u0103 de criz\u0103 profund\u0103 a c\u0103r\u0163ii pentru adolescen\u0163i, apare, iat\u0103, aceast\u0103 scriitur\u0103 m\u0103iestrit\u0103, care \u00eencearc\u0103 a resuscita romanul istoric \u00een plin curent de minimalizare a lui, lans\u00e2nd un subiect incitant. Este vorba de tinere\u0163ea, mai pu\u0163in cunoscut\u0103, a domnitorului care reprezint\u0103 pentru rom\u00e2nii dintre Prut \u015fi Nistru figura luminoas\u0103 central\u0103, simbolul, \u00een jurul c\u0103ruia s-au adunat \u015fi au rezistat agresivit\u0103\u0163ii procesului de dezna\u0163ionalizare \u015fi \u015ftergere identitar\u0103. E o intreprindere extrem de curajoas\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere multitudinea scrierilor literare dedicate acestui subiect, ce merit\u0103 a fi salutat\u0103 fie \u015fi din prisma mesajului pe care acesta dore\u015fte s\u0103-l transmit\u0103. Este un roman istoric, ce are ca personaj central pe viitorul \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, \u00een acela\u015fi timp, un roman de dragoste, ce dezvolt\u0103 \u00een plan secund, fic\u0163ional, povestea de iubire, ne\u00eenplinit\u0103, a acestuia cu ginga\u015fa \u015fi viteaza Crina, fiic\u0103 de r\u0103ze\u015fi, fosta tovar\u0103\u015f\u0103 de joac\u0103 \u015fi n\u0103zdr\u0103venii din satul natal, Borze\u015fti. Prospe\u0163imea abord\u0103rii acestui subiect \u00eel impune aten\u0163iei lectorului. El poate fi citit cu bucurie \u015fi desf\u0103tare sufleteasc\u0103 la orice v\u00e2rst\u0103, fiind parcurs pe ner\u0103suflate.<\/p>\n

Deloc voluminos \u2013 merg\u00e2nd pe o psihologie a publicului de respingere a c\u0103r\u0163ilor cu multe pagini -, story-ul romanului se \u00eentinde pe o perioad\u0103 istoric\u0103 scurt\u0103, mai exact, este axat pe momentul \u00een care fiul domnitorului Bogdan al II-lea h\u0103t\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 renun\u0163e la pribegia, \u00een care l-a aruncat Aron vod\u0103 prin asasinarea tat\u0103lui s\u0103u, \u015fi s\u0103 revin\u0103 \u00een Moldova mu\u015fatin\u0103 pentru a-\u015fi rec\u00e2\u015ftiga locul de urma\u015f la tronul acesteia. Autorul se cufund\u0103 cu bucurie \u00een epoca istoric\u0103 \u00een care \u0163ara Moldovei era una singur\u0103, cu \u0163inutul Orheiului \u015fi Hotinului, av\u00e2nd ca hotar Nistrul, (\u00een rela\u0163ii str\u00e2nse cu Valahia \u015fi Cetatea Bra\u015fovului), ce va cunoa\u015fte adev\u0103rata m\u0103re\u0163ie odat\u0103 cu urcarea lui \u015etefan pe tron \u015fi tocmai de aceea se opre\u015fte asupra \u00eenceputului acestei str\u0103lucite domnii. Secondat de mama sa, doamna Oltea, \u0218tefan al III-lea cere ajutorul lui Vlad \u0162epe\u015f, domnul Munteniei \u015fi ruda lor, pentru a se \u00eentoarce \u0219i a recuceri tronul Moldovei. Locul de \u00eent\u00e2lnire dintre el \u015fi Aron vod\u0103 este unul simbolic – C\u00e2mpia Dirept\u0103\u0163ii (situat\u0103 la sud-est de Cetatea de scaun a Sucevei l\u00e2ng\u0103 satul cu nume omonim disp\u0103rut \u00een secolul urm\u0103tor), nume cu rezonan\u0163\u0103 special\u0103 ce apare mereu men\u0163ionat \u00een curgerea povestirii. B\u0103t\u0103lia se va \u00eencheia, dup\u0103 multe \u015fi incitante avataruri, cu \u00eenfr\u00e2ngerea uzurbatorul \u015fi proclamarea lui \u015etefan, (\u00een sf\u00e2nta zi de Pa\u015fti, la 14 aprilie 1457), de c\u0103tre mul\u0163imea adunat\u0103, \u00een frunte cu mitropolitul Teoctist, ,,domn legiuit al Moldovei\u201d, romanul \u00eencheindu-se chiar \u00een acest moment, cu rug\u0103ciunea proasp\u0103tului ,,uns al lui Dumnezeu\u201d (,,Pogoar\u0103 printre noi \u015fi lumineaz\u0103-ne calea, binecuv\u00e2nteaz\u0103 \u0163ara Moldovei, Doamne!\u201d).<\/p>\n

Ca \u00een orice roman istoric, fic\u0163iunea se amestec\u0103 cu documentul \u00eentr-un imaginar fabulos, personajele reale fiind al\u0103turi de cele fic\u0163ionale \u00een \u0163es\u0103tura intim\u0103 a nara\u0163iunii, distan\u021ba temporal\u0103 foarte mare dintre prezent \u015fi acele vremi de glorie evocate oblig\u00e2nd naratorul s\u0103 apeleze la surse istorice verificabile (date, evenimente). Limbajul, felul de a g\u00e2ndi \u015fi de a se comporta, de a se \u00eembr\u0103ca al personajelor este foarte atent cernut a fi cel al epocii descrise, dar autorul de\u0163ine \u015ftiin\u0163a aducerii lor \u00een prezent, \u00eenc\u00e2t par a se plimba printre contemporani ca-ntr-o str\u0103lucit\u0103 pies\u0103 de teatru.<\/p>\n

Nu at\u00e2t story-ul \u00een sine impresioneaz\u0103, \u00eens\u0103 – el fiind unul simplu p\u00e2n\u0103 la un punct -, c\u00e2t arta autorului de a panorama scene, realit\u0103\u0163i dure, foarte vii, ce par a se petrece chiar sub ochii lectorului (care tr\u0103ie\u015fte astfel trecutul prin ochii prezentului), de a crea tipologii, art\u0103 din care str\u0103bat excep\u0163ionalele calit\u0103\u0163i de regizor \u015fi scenograf. Totul este privit \u015fi redat din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u015fi din cea a actorului care st\u0103p\u00e2ne\u015fte bine publicul, \u00eei p\u0103streaz\u0103 ineresul treaz, \u00eel \u0163ine \u00een tensiune. Pe fundalul nara\u0163iunii, se \u00eentrev\u0103d foarte bine situa\u0163ia \u0162\u0103rii Moldovei la acea dat\u0103, reala\u0163ia cu \u00cenalta Poart\u0103, cu Regatul Poloniei \u015fi cel al Ungariei, soliditatea drumului negustoriei (practicate de italieni, polonezi, unguri, bra\u015foveni), ce trecea obligatoriu prin acest \u0163inut, cu privilegiile comerciale \u015fi avantajele inerente, diferitele interese cum ar fi prezen\u0163a Papalit\u0103\u0163ii prin reprezentan\u0163iii ei, sau cea a trimi\u015filor \u00cenaltei Por\u0163i etc. Se fac de asemenea referiri la organizarea statal\u0103 (dreg\u0103torii), administrativ\u0103 (Sfatul \u0162\u0103rii- P\u00e2rc\u0103labul Sucevei, marele vornic, vornicul \u0162\u0103rii de Sus, vornicul \u0162\u0103rii de Jos), politic\u0103 (vasalitatea fa\u0163\u0103 de turci-haraciul pentru sl\u0103vitul sultan, vecin\u0103t\u0103\u0163i \u015fi alian\u0163e-le\u015fii), diplomatic\u0103 (papalitatea, regele polon), la via\u0163a religioas\u0103 (biseric\u0103, mitropolitul Teoctist, preo\u0163i de \u0163ar\u0103, diaconi, c\u0103r\u0163i \u015fi obiecte de cult – Biblia<\/i>, Evanghelie, <\/i>Iconostas, icoana mare a M\u00e2ntuitorului, prapuri -; s\u0103rb\u0103tori religioase \u2013 Pa\u015ftele, Floriile, sunete de clopot, crucea de la morm\u00e2nt), comercial\u0103; la armat\u0103 (mazili, ,,oastea \u0163\u0103rii\u201d), moneda de schimb (zlotul), \u00eensemnele \u0163\u0103rii (Stema Moldovei, ,,t\u0103iat\u0103 \u00een marmur\u0103 \u015fi aurit\u0103\u201d); la via\u0163a social\u0103 (crunta s\u0103r\u0103cie a mul\u0163imii \u015fi l\u0103comia boierilor, birul, visteria golit\u0103), la etnii prip\u0103\u015fite pe acest teritoriu (\u0163igani, unguri), la rela\u0163iile dintre cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti (vasalitatea \u015fi plata pe care le impunea principele Valahiei pentru numirea la tronul Moldovei, schimburile comerciale cu ardelenii) etc. Sunt descrise cu aten\u0163ie Sala Palatului Domnesc din Suceava (,,ornat\u0103 cu motive de vi\u0163\u0103 de vie\u201d), sala tronului (,,Deasupra tronului era fixat\u0103 o icoan\u0103 mare a M\u00e2ntuitorului\u201d), curtea domneasc\u0103 a\u015fezat\u0103 de o parte \u015fi de alta a tronului (ca orice curte european\u0103 a timpului), din care nu lipse\u015fte m\u0103sc\u0103riciul, ritualul primirii solilor sau al \u00eenf\u0103ptuirii ,,jude\u0163ului\u201d, v\u00e2n\u0103toarea domneasc\u0103 etc. Sunt, de asemenea, men\u0163ionate nume de ora\u015fe \u015fi t\u00e2rguri din Moldova (Ia\u015fi, Soroca, Hotin, Orhei, Cetatea Alb\u0103, Cern\u0103u\u0163i, Roman, Neam\u0163, One\u015fti, T\u00e2rgovi\u015fte; Borze\u015fti, Orbic, Chilia), sau de dincolo de hotarele ei (Constantinopol, Europa).<\/p>\n

Interesant\u0103 e arta descrierii pe mai multe planuri a evenimentelor ce se deruleaz\u0103 rapid: cele de la curtea lui Aron vod\u0103 de la Suceava, cele de la curtea de la T\u00e2rgovi\u015fte a lui Vlad Dracul, supranumit Vlad \u0162epe\u015f, cele din satele prin care trec eroii povestirii, sau din t\u00e2rguri, mai ales din t\u00e2rguri. Exist\u0103, de asemenea, un plan laic \u015fi un altul religios al ac\u0163iunii, ce se \u00eentrep\u0103trund, ideea strecurat\u0103 \u00een subsidiar fiind aceea a profundei \u00eenr\u0103d\u0103cin\u0103ri a ortodoxismului \u00een vatra str\u0103bun\u0103. Capitolele romanului (scurte ca \u00eentindere) au o oarecare independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de textul general, ele put\u00e2nd fi citite \u015fi separat, ca ni\u015fte flash-uri \u00een epoca de atunci. Titlurile acestora, foarte fericit \u015fi sugestiv alese, contureaz\u0103, ele singure, realit\u0103\u0163ile istorice, firul epic, universul narativ \u00een general: Haraciul turcesc, Pre\u0163ul Moldovei, Dreptatea lui Aron, B\u0103iatul mamei , Fr\u00e2iele puterii , Praznicul calicilor, R\u0103zvr\u0103tirea de la Suceava, Chemarea lupoaicei, Pre\u0163ul bisericii, Amintirea lui Bogdan, Ordinul aronau\u0163ilor, Prepunerea Por\u0163ii, V\u00e2n\u0103toarea domneasc\u0103, Iscoada lui Aron, Sfatul curtezanelor, Bani din nevoie , Teascul lui Aron , Cavalerul de piatr\u0103, Sfetnicul de tain\u0103, Cei dint\u00e2i chema\u0163i, Dracul cel nes\u0103tul, Morm\u00e2ntul de la Secuieni, Visteria lui Aron, Cuibul p\u0103rintesc, Solie la le\u015fi, Mortul din One\u015fti , Mar\u015ful la pas, Pehlivanii din Suceava, Jaful Marinc\u0103i, Oastea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, Lega\u0163i prin s\u00e2ngele lui Bogdan vod\u0103, Ciocnirea de la Hreasca, Momeala, Floarea din stem\u0103, Lupta de la Orbic, Crucea de foc, Urzeala boierilor, Sceptrul Moldovei, Alegerea voievodului<\/i>.<\/p>\n

Un amestec de real \u015fi fantast, de mit \u015fi legend\u0103 d\u0103 savoare textului \u015fi-l face mai captivant. Motivul lupului este astfel reluat \u015fi dezvoltat \u00een roman, autorul l\u0103s\u00e2nd a \u00een\u0163elege, urm\u00e2nd legenda, leg\u0103tura dintre prin\u0163 \u015fi acesta. Dar \u015fi un alt motiv, cel al cavalerului trachic, naratorul f\u0103c\u00e2nd continue trimiteri la substratul de mare vechime al neamului, sau cel al florii de crin, cu simbolistic\u0103 biblic\u0103 ce vorbe\u015fte despre tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103. Scenele se deruleaz\u0103 vertiginos, sunt dinamice, palpitante, pline de tensiune, curg din una \u00eentr-alta, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa lectorului timpul s\u0103 se plictiseasc\u0103, ritmul povestirii \u00eensu\u015fi fiind unul extrem de antrenant. Sunt astfel scene de neuitat, precum cea din t\u00e2rgurile \u00een\u0163esate de lume pestri\u0163\u0103, scenele cu circarii (,,pehliv\u0103niile\u201d), cea a primirii soliilor, a audien\u0163ei negustorilor \u00een sala tronului, sau a celor dou\u0103 b\u0103t\u0103lii (de la Hreasca \u015fi de la Orbic), unele spectaculoase, altele de-a dreptul co\u015fmare\u015fti (v\u00e2n\u0103toarea domneasc\u0103). Cu scena cobor\u00e2rii dinspre cetate spre c\u00e2mpia Dirept\u0103\u0163ii a lui Aron vod\u0103 cu \u00eentreaga suit\u0103, spre a face judecata (,,jude\u0163ul\u201d), se deschide romanul. Str\u0103lucit descris\u0103, dinamic\u0103, de o extraordinar\u0103 vitalitate \u015fi rimicitate, ea pare a fi filmat\u0103 a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 ob\u0163in\u0103 maximum de efecte vizuale (,,Dinspre cetate se auzi un tropot, ce cre\u015ftea asemeni unui cutremur. Ap\u0103ru o ceat\u0103 de c\u0103l\u0103re\u0163i care venea \u00een galop spre Direptatea, dar nu mergea pe de-a dreptul ci \u015ferpuind. \u2039…\u203a Din spatele boierilor \u00eempricina\u0163i, c\u0103lare pe un cal mare \u015fi negru, venea domnitorul Moldovei, Petru Aron.\u2039…\u203a \u00cen urma lui, ca o hait\u0103 de lupi, venea alaiul boieresc, ce se \u00eendrepta spre locul judec\u0103\u0163ii. \u2039…\u203a Din urma lui vod\u0103 ap\u0103ru c\u0103lare pe o c\u0103mil\u0103 o femeie…Dup\u0103 ea venea c\u0103lare Iuga, c\u0103l\u0103ul cur\u0163ii. \u2039…\u203a Din urma lui, c\u0103lare pe un m\u0103gar, venea \u00een tropot m\u0103runt m\u0103sc\u0103riciul T\u0103rcu\u015fa. \u2039…\u203a C\u0103ru\u0163a\u015fii, coco\u0163a\u0163i pe caprele tr\u0103surilor, strigau prostimii s\u0103 se fereasc\u0103 din drum \u015fi plesneau din bice. Potera\u015fii fluierau asurzitor…\u201d), sau acustice, cu sonorit\u0103\u0163i speciale (,,Ro\u0163ile huruiau, lan\u0163urile z\u0103ng\u0103neau, caii sfor\u0103iau, bicele pocneau, iar peste toate se auzeau chiuind vizitiii\u201d), ori descriptive, prin descrieri am\u0103nun\u0163ite ale portului (,,amestec de mod\u0103 european\u0103 cu cea oriental\u0103\u201d). Unele din acestea sunt romantice (apari\u0163ia lui \u015etefan \u00een satul de ba\u015ftin\u0103-Cuibul p\u0103rintesc<\/i>), cu adieri mistice (Crucea de fier), cu tu\u015fe fantasmagorice (Chemarea lupoaicei<\/i>) sau de un crunt realism (….. ). Satul are, ca \u015fi la Sadoveanu o umanitate specific\u0103, dar aten\u0163ia naratorului este concentrat\u0103 mai mult asupra t\u00e2rgurilor, pline de via\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 alc\u0103tuind un topos propriu. Epicul, de respira\u0163ie epopeic\u0103, se \u00eemplete\u015fte armonios cu liricul \u015fi dramaticul, ac\u0163iunea prim\u00e2nd asupra descrierii, structura dialogal\u0103 nel\u0103s\u00e2nd loc prea mare dispozi\u0163iei monologice, personajele, foarte vii, fiind deschise \u015fi mai pu\u0163in introvertite.<\/p>\n

Personajul evocat \u00een plan central nu este \u00eenc\u0103 acel Athleta Christi <\/i>(cum l-a numit Papa Sixtus al IV-lea, ), c\u00e2ntat \u00een balade (,,\u0218<\/i>tefan Vod\u0103, domn cel mare, seam\u0103n pe lume nu are, dec\u00e2t numai m\u00e2ndrul soare\u201d), <\/i>dar autorul surprinde foarte bine aura sa \u201elegendar\u0103\u201d, chiar \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de dinainte de a ajunge la domnie, prin\u0163ul \u015etefan fiind descris ca un adev\u0103rat cavaler, \u00eensetat de dreptate \u015fi dragoste pentru neamul s\u0103u \u00eenrobit, m\u00e2nat \u00een lupt\u0103 de credin\u0163a \u00een Dumnezeu, cu nimic mai prejos de acele celebre figuri medievale ce dau str\u0103lucire romanelor lui Walter Scott etc. De\u015fi ancorat \u00een istoria acestor \u0163inuturi, personajul s\u0103u trancende astfel regionalul, fiind o expresie tipic romantic\u0103, cavalereasc\u0103, a\u015fez\u00e2ndu-se \u00een galeria de eroi legendari ai lumii. Emblema sa nu este alta dec\u00e2t floarea de crin \u015fi Sf\u00e2nta Cruce, ca la orice mare cavaler al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, iar ordinul c\u0103ruia i se supune fiind cel al Sf\u00e2ntului Andrei, cre\u015ftin\u0103torul neamului. Descrierea sa este sumar\u0103 dar sugestiv\u0103 (,,nu era prea \u00eenalt, avea mu\u015fchii pieptului \u015fi ai bra\u0163elor bine forma\u0163i, v\u00e2njo\u015fi, dar cu puf neb\u0103rbierit pe obraz, iar musta\u0163a-abia r\u0103s\u0103rit\u0103\u201d), calit\u0103\u0163ile sale (ager, prietenos, d\u00e2rz, hot\u0103r\u00e2t), mai ales cele de om religios \u015fi bun strateg se \u00eentrev\u0103d \u00eenc\u0103 de pe acum.<\/p>\n

Foarte bine conturat este personajul negativ – dac\u0103 e s\u0103 vorbim de un personaj de acest tip – , autorul reu\u015find poate una dintre cele mai bune descrieri ale cruntului voievod Petru Aron, care, \u00een scurta sa domnie[1]<\/a>, a reu\u015fit s\u0103-\u015fi adauge apelativul de tiranul. \u00cenc\u0103 din debutul romanului, vod\u0103 este prezentat ca o apari\u0163ie senza\u0163ional\u0103 (,,b\u0103rbat de vreo cincizeci de ani, osos \u015fi puternic, cu ochii ro\u015fii \u015fi privirea \u00eencruntat\u0103\u201d, cu ,,chipul cu p\u0103rul ro\u015fcat, aproape c\u0103runt \u015fi barba ca de \u0163ap\u201d), fiind \u00eembr\u0103cat dup\u0103 moda timpului (,,purta \u00ee\u015fl\u00e2c p\u0103trat din samur negru, …caftan, cu g\u0103itan aurit, \u00eencins cu un chimir din piele de c\u00e2ine. Pe spate, \u00eenfoiat\u0103 de v\u00e2nt, se ridica, asemeni unor aripi de corb, o cabani\u0163\u0103 de catifea, ornat\u0103 cu fir de aur \u015fi diamante\u201d). Faptele sale \u00eens\u0103, curtea pe care \u015fi-a format-o (cu figuri care mai de care mai pline de l\u0103comie \u015fi dezm\u0103\u0163, unele exotice), modul de via\u0163\u0103 (mese pantagruelice, v\u00e2n\u0103toarea, primirile din sala tronului, crimele \u015fi incestul, \u00eenclinarea s\u00e2ngeroas\u0103, ,,jude\u0163ul\u201d \u00eentotdeauna \u00een defavoarea p\u0103m\u00e2ntenilor, \u00eenrobirea \u0163\u0103rii) reu\u015fesc s\u0103 contureze, deloc ostentativ, tipul perfect al domnitorului despot, la\u015f, tr\u0103d\u0103tor.<\/p>\n

\u0162epe\u015f[2]<\/a>, numit mereu Vlad Dracul sau Dracul, personaj secund, de fundal, este surprins prin c\u00e2teva tu\u015fe \u2013 for\u0163a \u015fi puterea pe care o de\u0163inea \u015fi care-i permiteau s\u0103 aib\u0103 un cuv\u00e2nt \u00een numirea la tronul Moldovei, interesul financiar pus deasupra leg\u0103turilor de rudenie, caracterul dual (binevoitor \u015fi ne\u00eenduplecat); cruzimea care l-a f\u0103cut celebru (,,demonismul\u201d), ca \u015fi imaginea \u0163epelor fiind foarte subtil strecurate \u00een text, ca atunci c\u00e2nd tragi cu mare grij\u0103 un col\u0163 de perdea, doar un col\u0163.<\/p>\n

Respect\u00e2nd linia sadovenian\u0103, sunt puse fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi personajele colective: de o parte p\u0103m\u00e2ntenii, p\u0103str\u0103tori ai tradi\u0163iei \u015fi ai ortodoxiei (care se vor al\u0103tura lui \u015etefan \u015fi vor forma ,,oastea \u0163\u0103rii\u201d), pe de alta, boierii, gata oric\u00e2nd s\u0103 tr\u0103deze \u00een func\u0163ie de interese, surprin\u015fi neiert\u0103tor de narator, ca \u00een scena de la \u00eenceputul romanului (,,Cei mai tineri, cu fe\u0163ele umflate de nesomn \u015fi ochii holba\u0163i asupra mul\u0163imii, erau c\u0103l\u0103ri. Cei mai b\u0103tr\u00e2ni, burduh\u0103no\u015fi, \u00ee\u015fi scuturau sl\u0103nina \u00een r\u0103dvane trase de c\u00e2te patru cai \u015fi p\u0103zite de c\u00e2te doi potera\u015fi.\u201d), sau \u00een diverse alte ipostaze, caracteriza\u0163i prin la\u015fitate, intrig\u0103, l\u0103comie, c\u00e2rd\u0103\u015fie la spolierea poporului. Naratorul reu\u015fe\u015fte s\u0103 descrie cu aceea\u015fi minu\u0163ie \u015fi alte personaje colective, o adev\u0103rat\u0103 lume pestri\u0163\u0103 ce formau straturile societ\u0103\u0163ii din ora\u015felele medievale de atunci (boierii Sfatului \u0162\u0103rii, boieri de \u0163ar\u0103, t\u00e2rgove\u021bi, negustori, me\u015fteri, osta\u0219i, or\u0103\u015feni, slujba\u015fi, diploma\u0163i, preo\u0163i, potera\u015fi, mazili, mercenari, c\u0103ru\u0163a\u015fi, cump\u0103r\u0103tori, curtezane, circari, saltimbanci, l\u0103utari, \u0163igani, ho\u0163i, cer\u015fetori), din sate (preo\u0163i, \u0163\u0103rani, r\u0103scula\u0163i, h\u0103ita\u015fi, c\u0103l\u0103re\u0163i, cantonieri, iscoade, vizitii), sau dintre cei veni\u0163i din afara \u0163\u0103rii (poloni, turci, evrei, unguri, turci\u0163i) etc.<\/p>\n

Exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 galerie de personaje secundare, mai mult sau mai pu\u0163in conturate, \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een dou\u0103, \u00een trei chiar, func\u0163ie de taberele celor doi, trei domnitori. Astfel, de o parte sunt ce-i jur\u0103 credin\u0163\u0103 prin\u0163ului \u015fi, prin leg\u0103m\u00e2nt de cavaler, se \u00eenscriu \u00een Ordinul ,,Sf\u00e2ntului Andrei”(vitejii Arbore, \u015eendrea, Boldur, Harman), Leu (,,un r\u0103zvr\u0103tit\u201d, ,,mai stra\u015fnic pentru poloni dec\u00e2t hatmanul cazacilor\u201d), familia \u015fi cei foarte apropia\u0163i (doamna Oltea, Foca – tat\u0103l Crinei, Crina), preo\u0163i (mitropolitul, preotul din Secuieni \u2039,,un b\u0103rbat usc\u0103\u0163iv, …, \u00eentr-o ras\u0103 ponosit\u0103, se ruga cu pio\u015fenie. \u00cen fa\u0163a lui, pe mas\u0103, st\u0103tea deschis\u0103 Evanghelia.\u201d\u203a), r\u0103ze\u015fii, personaje episodice precum Cremene, Goian – to\u0163i curajo\u015fi, cinsti\u0163i, uni\u0163i \u00een fata nedrept\u0103\u0163ilor, ata\u015fa\u0163i de \u0163arina Moldovei. Pe de alta, sunt oamenii lui Aron vod\u0103: boierii Durnea (,,\u00eembr\u0103cat \u00een anteriu galben, cu iminei, giubea \u015fi gugiuman\u201d), logof\u0103t Mihu, boier Orbic, t\u00e2n\u0103rul boier Nacu (\u015fcolit prin str\u0103in\u0103t\u0103\u0163uri cu nepotolit\u0103 poft\u0103 de \u00eenavu\u0163ire), logof\u0103tul Podolean, coana Marinca, sora lui Aron vod\u0103 \u015fi fiica ei Anastasia, nepoata \u015fi concubina lui vod\u0103 (,,ambele \u00eembr\u0103cate \u00een haine europene\u201d), baba Ioana vr\u0103jitoarea, singura care-i cunoa\u015fte neputin\u0163a lui vod\u0103, etc. Sunt apoi, foarte pu\u0163in contura\u0163i, boierii de la curtea de la T\u00e2rgovi\u015fte, nehot\u0103r\u00e2\u0163i \u015fi greu de convins \u00een a-l ajuta pe prin\u0163 spre a-\u015fi ob\u0163ine tronul.<\/p>\n

De-un spectaculos aparte este personajul Viora-Persiana – straniu, carismatic \u015fi incitant -, nelipsit\u0103 din anturajul lui vod\u0103, complice \u015fi iscoad\u0103 a lui, autorul reu\u015find una din cele mai senza\u0163ionale descrieri (,,Din urma lui vod\u0103 ap\u0103ru c\u0103lare pe o c\u0103mil\u0103 o femeie \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een pantaloni, cu o mantie lung\u0103, groas\u0103, tivit\u0103 cu blan\u0103, purt\u00e2nd sub glug\u0103 un voal ce-i acoperea fa\u0163a.. Era Persiana Viora. Pe um\u0103ru-i drept se vedea capul unui \u015farpe, ce privea amenin\u0163\u0103tor mul\u0163imea\u201d).<\/p>\n

Este urmat\u0103 de o \u00eentreag\u0103 gam\u0103 de personaje exotice – m\u0103sc\u0103riciul cur\u0163ii, T\u0103rcu\u015fa (,,cu p\u0103rul v\u00e2lvoi \u015fi obrazul neb\u0103rbierit…\u0163ipa \u00eengrozitor\u201d), c\u0103l\u0103ul cur\u0163ii, Iuga; unele episodice – nebunul satului, \u0163iganul Tobar (,,un b\u0103rbos \u00een suman, cojoc, c\u0103ma\u015f\u0103 de l\u00e2n\u0103, \u00eencins cu chimir, \u00eenc\u0103l\u0163at \u00een cizme st\u00e2lcite,..lovind cu m\u00e2nerul cu\u0163itului \u00een mas\u0103\u201d), Lazaro Cvinino, negustor vene\u0163ian, Legatul papal (Paolo Cezarini) -, altele doar men\u0163ionate (sanctitatea sa Calist III, regele Poloniei Cazimir IV, M\u0103ritul sultan Mehmet al II-lea), autorul condiment\u00e2nd cu d\u0103rnicie textul.<\/p>\n

Sunt, de asemenea, f\u0103pturi mitologice, fantasme (calul Nour, doica din p\u0103dure, cavalerul, Bogdan \u00eensu\u015fi).<\/p>\n

Personaj central feminin, Crina se identific\u0103 cu prototipul fetei de la \u0163ar\u0103, pur\u0103, ginga\u015f\u0103 \u015fi feminin\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 dup\u0103 portul satului (,,\u00een cojocel, ce-i scotea \u00een eviden\u0163\u0103 siluieta sub\u0163iric\u0103 \u015fi \u00een catrin\u0163\u0103 groas\u0103, \u00eenc\u0103l\u0163at\u0103 \u00een col\u0163uni de l\u00e2n\u0103 \u015fi opinci\u201d), viteaz\u0103, loial\u0103 prin\u0163ului salvator, o ,,n\u0103luc\u0103\u201d, o floare de ,,p\u0103p\u0103die\u201d. Finalul ei era unul a\u015fteptat, personaj fic\u0163ional, el neput\u00e2nd sf\u00e2r\u015fi dec\u00e2t prin a-\u015fi da via\u0163a pentru salvarea iubitului prin\u0163. Opus acestei eroine este prototipul curtezanei, Anastasia, care calc\u0103 pe toate principiile moralit\u0103\u0163ii pentru a se procopsi.<\/p>\n

Naratorul nu uit\u0103 \u015fi nu neglijeaz\u0103 nici cel mai mic detaliu, ochiul regizoral fiind atent la cele mai mici detalii, de la \u00eembr\u0103c\u0103minte la felul de a se adresa, mi\u015fca, c\u0103ci romanul este \u00een principal unul de ac\u0163iune, vizual \u015fi sonor, \u00een economia c\u0103ruia eroii se afl\u0103 \u00een continu\u0103 mi\u015fcare.<\/p>\n

Scris simplu, din suflet, f\u0103r\u0103 preten\u0163ia de a d\u0103r\u00e2ma cine \u015ftie ce bariere din calea moderniz\u0103rii acestei specii literare neglijate dup\u0103 1990 \u015fi f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de modele \u015fi curentele literare din ultimii ani, romanul \u015etefan voievod. \u00centoarcerea<\/i> se cite\u015fte cu pl\u0103cere, odat\u0103 \u00eenceput, neput\u00e2nd s\u0103-l mai la\u015fi din m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la final. Un debut de romancier c\u0103ruia-i dorim s\u0103 nu se opreasc\u0103 aici.<\/p>\n

Ia\u015fi, 23 martie 2013<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> A domnit \u00een perioada: oct. 1451-febr. 1542; aug.1454-febr. 1455; mai 1455-apr. 1457.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> A domnit \u00eentre \u00eentre anii 1448, 1455-1462, 1476.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

POETICA ROMANULUI \u00ceN SECOLUL AL XXI-LEA.<\/b><\/p>\n

O PRIVIRE ASUPRA ROMANULUI \u015eTEFAN CEL MARE. \u00ceNTOARCEREA<\/i> DE VALERIU \u0162URCANU<\/b><\/p>\n

THE POETICS OF THE NOVEL IN THE TWENTY-FIRST CENTURY.<\/p>\n

AN APPROACH TO VALERIU \u0162URCANU\u2019S NOVEL STEPHEN THE GREAT. THE RETURN<\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/p>\n

RUXANDRA <\/b>NECHIFOR,<\/b><\/p>\n

PROFESOR DOCTOR,<\/p>\n

LICEUL TEORETIC \u201eVASILE ALECSANDRI\u201d DIN IA\u015eI<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen secolul al XXI-lea, romanul cunoa\u015fte dezvolt\u0103ri diverse \u00een Sud-Estul Europei, dar r\u0103m\u00e2ne o poveste, o transfigurare artistic\u0103 a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat c\u00e2ndva, situ\u00e2ndu-se astfel \u00een apropierea mitului, sau o reinventare a realit\u0103\u0163ii \u00een spa\u0163iul fic\u0163iunii, fiind, prin urmare, \u00een rela\u0163ie cu istoria. Scopul acestei recuper\u0103ri a istoriei este de a experimenta formule literare sau de a educa ori forma, c\u0103ci transmite mesajul pertinent al autorului care se angajeaz\u0103 cu opera sa \u00een corectarea realit\u0103\u0163ii. Este curios cum \u00een postmodernitate, \u00een ritmul ultrarapid al evenimentelor, romanul reia teme \u015fi motive clasicizate, pe care le revigoreaz\u0103 cu tehnici preluate din domenii conexe, precum teatrul sau cinematografia. Romanul lui Valeriu \u0162urcanu, \u015etefan cel Mare. \u00centoarcerea<\/b>, <\/b>apar\u0163ine postmodernit\u0103\u0163ii ca apari\u0163ie \u00eentr-un moment istoric \u015fi \u00eembin\u0103 \u00eentr-un mod reu\u015fit tradi\u0163ia \u015fi modernitatea, d\u00e2nd vigoare \u015fi densitate unui personaj istoric, \u015etefan cel Mare.<\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In the twenty-first century, in Southeastern Europe, the novel embraces different ways of expression, but it remains a story, an artistic transfiguration of what happened once, so being related to myth, or a reconstruction of the reality in a fictional space, therefore preserving a relation to history. The purpose of this recovery of history is to experience new literary forms or to form and to educate, as it offers the pertinent message of the author who engages through his work in correcting reality. It is a wonder how in postmodernity, in the very fast rhythm of the events, the novel reinforces themes and motifs already classicized and refreshes them with techniques drown from connected areas such as theatre and cinema.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Valeriu \u0162urcanu\u2019s novel Stphen the Great. The Return<\/b> belongs to postmodernity and blends succesfully tradition and modernity, gaining vigor and density for a historical character, Stephen the Great.<\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/p>\n

Cuvinte-cheie: Valeriu \u0162urcanu, roman, poetic\u0103, personaj, \u015etefan cel Mare, mit, tehnici narative<\/i><\/p>\n

Keywords: Valeriu \u0162urcanu, novel, Poetics, character, Stephen the Great, myth, narrative techniques<\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/p>\n

\u00cen istoria literaturii moderne, se pot identifica patru\u00a0 momente esen\u021biale pentru dezvoltarea \u0219i \u00een\u021belegerea raporturilor dintre realitate \u0219i fic\u021biune, care reliefeaz\u0103, de fapt, trecerea de la a p\u0103rea<\/i>, la a fi<\/i> \u0219i la a exista<\/i>, sau, cu alte cuvinte, muta\u021bia de la lucru<\/i> (\u00een\u021beles \u00een mod absolut, cu absen\u021ba activit\u0103\u021bii care \u00eei st\u0103 la baz\u0103) la produs <\/i>(legat \u00een mod necesar de activitatea creatoare[1]<\/a>). Un moment ini\u021bial este reprezentat de Comedia uman\u0103<\/i> a lui Balzac, care face concuren\u021b\u0103 st\u0103rii civile<\/i>, aspir\u00e2nd s\u0103 reprezinte realitatea a\u0219a cum este ea<\/i>, \u00eentemeindu-se pe un cod dat, pe norme stilistice, tematice, estetice. Coerente, previzibile, v\u0103zute din exterior, personajele dob\u00e2ndesc o semnifica\u021bie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu istoria<\/i> care le legitimeaz\u0103 evolu\u021bia, cu mediul<\/i>, ce func\u021bioneaz\u0103 ca un rezonator, \u0219i cu o<\/i> moral\u0103<\/i> (legat\u0103, evident, de puterea unei colectivit\u0103\u021bi), care le dicteaz\u0103 destinul. Aceast\u0103 via\u021b\u0103 a personajelor<\/i>, ce se contureaz\u0103 ca efect al strategiilor textuale, este opus\u0103, la Proust, vie\u021bii operei de art\u0103<\/i>[2]<\/a>. \u00cen acest al doilea moment, al estetismului<\/i>, se \u00eenregistreaz\u0103, dup\u0103 Toma Pavel[3]<\/a>, o ruptur\u0103 \u00eentre eu \u0219i lume<\/i>, literatura sau arta, \u00een genere, constituind singura posibilitate care i se ofer\u0103 omului de a fi fericit. Obiectiv\u0103 sau subiectiv\u0103, realitatea continu\u0103 astfel s\u0103 fie un veritabil centru de interes pentru scriitori, \u00een m\u0103sura \u00een care abordarea ei se poate face din perspective diferite: sociologice, morale, metafizice. \u00cen Pentru un nou roman<\/i>, Robbe-Grillet (2007) identific\u0103 romanul tradi\u021bional dup\u0103 suplimentul de sens care \u00eenso\u021be\u0219te realitatea reprezentat\u0103 ori dup\u0103 acele semnifica\u021bii inten\u021bionate care \u00eenconjoar\u0103 lucrul<\/i> ca ceva \u00een plus<\/i>. Propune un alt pact: a nu considera lucrul dec\u00e2t ca lucru \u00een sine, f\u0103r\u0103 franjurile culturale<\/i>, care \u00eel falsific\u0103. Pentru sus\u021bin\u0103torul Noului Roman, lumea nu are semnifica\u021bii \u00een sine, nu este nici absurd\u0103, nici rezonant\u0103; ea este<\/i> \u0219i at\u00e2t. Prin poetica prezen\u021bei<\/i> pe care o propune, are \u00een vedere caracterul primordial al lucrului, ceea ce este el, \u00een absen\u021ba oric\u0103ror sisteme de referin\u021b\u0103, care comport\u0103 semnifica\u021bii diferite (de natur\u0103 moral\u0103, psihologic\u0103, sociologic\u0103); cu alte cuvinte, denun\u021b\u0103tor al unui tip deformator de percep\u021bie, Robbe-Grillet preconizeaz\u0103 un mod insolit de a privi lucrurile, tehnic\u0103 ce tinde c\u0103tre eviden\u021bierea laturii neobi\u0219nuite a lumii, concomitent cu impunerea unui nou mod de receptare a personajului. Acesta din urm\u0103 \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba nu printr-un comportament exterior, ci prin privire, g\u00e2ndire sau pasiune, procese care slujesc \u0219i sus\u021bin descrierile de obiecte. Nu personajul dispare din romanele lui, ci modul tradi\u021bional de construc\u021bie, bazat pe comentariu \u0219i inten\u021bie auctorial\u0103 evident\u0103. Raportat la aceast\u0103 din urm\u0103 prezentare, personajul este, evident, o no\u021biune dep\u0103\u0219it\u0103<\/i>, \u00een concep\u021bia autorului francez. \u00cen volumul citat,\u00a0 Robbe-Grillet dezv\u0103luie chiar prescrip\u021biile ce stau la baza construc\u021biei personajului: trebuie s\u0103 aib\u0103 nume, prenume, p\u0103rin\u021bi, str\u0103mo\u0219i, profesie, rang social, statut psihologic, fizionomie revelatoare, un trecut, un caracter care s\u0103-i motiveze ac\u021biunile \u0219i care s\u0103-l fac\u0103 iubit sau detestat de cititor. (cf. Robbe-Grillet, Despre c\u00e2teva no\u021biuni dep\u0103\u0219ite<\/i>, 2007). Fa\u021b\u0103 de realismul lui Balzac, Robbe-Grillet propune un nou realism<\/i>, al textului ce se constituie, \u00een care naratorul construie\u0219te lucrurile din jur \u0219i descrie aceste obiecte pl\u0103smuite, denud\u00e2nd conven\u021bia. Interesul nu mai este reprezentat de o realitate aflat\u0103 dincolo de text, ci de spa\u021biul textului imediat, care confer\u0103 prezen\u021b\u0103 mai ales semnelor. Iluzia referen\u021bial\u0103 este treptat \u00eenlocuit\u0103 de autoreferen\u021bialitate, mimesisul<\/i> este concurat de antimimesis<\/i>. Cele trei momente identificate mai sus, respectiv Balzac, Proust, Robbe-Grillet, reliefeaz\u0103 trei moduri diferite de a concepe literatura \u00een func\u021bie de imitarea sau refuzul realit\u0103\u021bii. Literatura postmodern\u0103 \u00eempac\u0103 aceste contrarii, prin conjugarea, \u00een spa\u021biul scriiturii, a normelor realismului cu ale textualismului, astfel \u00eenc\u00e2t universul fic\u021bional s\u0103 apar\u0103 concomitent ca lucru<\/i> \u0219i ca produs<\/i>. Intens autoreferen\u021bial\u0103, literatura postmodern\u0103 valorific\u0103 \u00een mod ludic sau ironic \u0219i tehnicile realismului, destabiliz\u00e2nd obi\u0219nuin\u021bele de lectur\u0103. \u00cen fond, ceea ce propune scriitorul postmodern \u021bine, a\u0219a cum subliniaz\u0103 McHale (2009), de dominanta ontologic\u0103 a fenomenului artistic sau de propunerea unor lumi fictive, posibile, aflate, dup\u0103 Kundera, sub semnul lui a exista<\/i>[4]<\/a>. Se impune astfel necesitatea unei poetici a personajului care s\u0103 eviden\u021bieze, pe de o parte, modul \u00een care a fost creat \u0219i, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 anticipeze modalit\u0103\u021bile viitoare de construc\u021bie. Vom urm\u0103ri \u00een continuare modul \u00een care se construiesc universul fic\u0163ional \u015fi personajul la Valeriu \u0162urcanu, scriitor apar\u0163in\u00e2nd postmodernit\u0103\u0163ii, cu o viziune nou\u0103 asupra sciiturii, ce trimite la cinematografie \u015fi teatru.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cunoscut om de cultur\u0103 din Republica Moldova, Valeriu \u0162urcanu \u015fi-a grupat concep\u0163iile despre art\u0103 \u00een volumul Dramaturgia<\/i>, \u00een care, pe l\u00e2ng\u0103 descifrarea sensurilor teatrului \u015fi dezv\u0103luirea codurilor, \u0163ese \u015fi bogate sugestii despre posibila evolu\u0163ie a acestei forme de exprimare a g\u00e2ndurilor \u015fi sentimentelor umane. Fascinat de film \u015fi de modul \u00een care acesta solicit\u0103 participarea spectatorului, autorul afirm\u0103\u00a0 \u00eentr-una din m\u0103rturisirile sale:\u00a0 \u201efiind mic, \u00een casa bunicilor \u00een care a crescut nu era televizor, dar \u00een lecturile sale din acea vreme \u00eel atrageau scrierile \u00een care i se declan\u015fa imagina\u0163ia, viziunea sa, a cititorului. Nu avea preten\u0163ii de context, de subtext, de pretext, de\u00a0 limbaj. \u015ei adesea, pierz\u00e2nd firul nara\u0163iunii la didascalii, alerga cu paginile mai departe ca s\u0103 descopere pasajele filmice<\/i>. Apari\u0163ia cinematografiei color, digitale, a televiziunii a preluat aceasta filmicitate<\/i> a lecturii, cre\u00e2nd imagini epice mai bogate \u00een mijloace artistice \u015fi \u00een detalii. Dar ceea ce lipse\u015fte filmului este stereografia evenimentului, v\u0103zut prin prisma personajului, fabulei, con\u015ftientului \u015fi a incon\u015ftientului, fizicului \u015fi verbalit\u0103\u0163ii… Acest defect<\/i> de unic\u0103 \u015fi imuabil\u0103 viziune a ochiului camerei de luat vederi nu \u00eel poate \u00eenl\u0103tura nicio tehnica 3D. […] \u015eansa de supravie\u0163uire a literaturii const\u0103 \u00een tocmai orientarea opus\u0103, \u00een multiplan, \u00een stereografie.\u201d (confer Boris Parfentiev, \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201eDramaturgia\u201d de Valeriu \u0162urcanu<\/i>, \u00een \u201eRevart\u201d, nr.1, 2013). Con\u015ftient de valoarea cititului \u015fi de importan\u0163a imagina\u0163iei \u00een timpul lecturii, autorul n\u0103zuie\u015fte s\u0103 ofere lectorului un tip nou de scriitur\u0103 supraetajat\u0103, stereografic\u0103. \u00cen parte, romanul \u015etefan cel Mare. \u00centoarcerea<\/i> pe care \u00eel propune ilustreaz\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie.<\/p>\n

Roman clasic, de inspira\u0163ie istoric\u0103, \u015etefan cel Mare. \u00centoarcerea<\/i> prezint\u0103 zilele zbuciumate de dinaintea alegerii lui \u015etefan ca domn al Moldovei pe C\u00e2mpia Direptatea. Romanul intr\u0103 \u00een galeria operelor care au ca figur\u0103 central\u0103 imaginea eroului \u015etefan cel Mare \u015fi stabile\u015fte rela\u0163ii de intertextualitate cu, de exemplu, Dumbrava Ro\u015fie<\/i> de Vasile Alecsandri, Stejarul din Borze\u015fti<\/i> de Eusebiu Camilar, Apus de soare<\/i> de Barbu \u015etef\u0103nescu-Delavrancea, Fra\u0163ii Jderi<\/i> de Mihail Sadoveanu. Valeriu \u0162urcanu umple un gol, intervalul temporal care lipsea din literatur\u0103, cel dintre \u00eent\u00e2mplarea tragic\u0103 din Borze\u015fti \u015fi luptele glorioase purtate de \u015etefan \u00eempotriva n\u0103v\u0103litorilor. Autorul proiecteaz\u0103 un narator-cronicar credincios unui discurs al \u00eenceputurilor, \u00een vocea c\u0103ruia se disting patosul, durerea \u015fi dragostea pentru \u0163ar\u0103. Se pare c\u0103 geneza, \u00eenceputul<\/i> reprezint\u0103 motivele esen\u0163iale ale romanului, al\u0103turi de un alt motiv anun\u0163at \u00eenc\u0103 din titlu, \u00eentoarcerea<\/i>, recuperarea originilor, re-cosmicizarea lumii. \u00centoarcerea<\/i> \u015fi \u00eenceputul<\/i>, cu rela\u0163iile pe care le implic\u0103: afar\u0103-\u00een\u0103untru, trecut-prezent, haos-ordine, sunt cele dou\u0103 axe ale romanului, marc\u00e2nd structura de ad\u00e2ncime, pe care o vor reliefa discursul naratorial, modul de construc\u0163ie a eroului, timpul \u015fi spa\u0163iul nara\u0163iunii. Cele dou\u0103 motive implic\u0103, prin planul lor semantic, o rela\u0163ie dual\u0103, un timp a\u015fezat \u00eentre dou\u0103 limite, \u00eenv\u0103luite \u00een credibil \u015fi fabulos, \u00een istorie \u015fi mit, care vor \u00eenso\u0163i personajele \u015fi le vor marca destinul.<\/p>\n

Romanul este construit pe trei planuri, dou\u0103 epice \u015fi unul eseistic, plasat \u00een subsolul paginii \u015fi purt\u00e2nd urma naratorului constituit \u00een instan\u0163\u0103 moralizatoare, profetic\u0103. Pe de o parte, personajele \u015fi conflictele care le antreneaz\u0103, de natur\u0103 exterioar\u0103 sau psihologic\u0103, pe de alt\u0103 parte, discursul moralizator al naratorului care comenteaz\u0103, extrage esen\u0163a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, formuleaz\u0103 dictoane memorabile pentru \u00eentreaga umanitate. De aici impresia de actualitate care implic\u0103 cititorul \u00een trama narativ\u0103 \u015fi \u00een interpretarea adev\u0103rurilor general-valabile. De altfel, scriitorul reduce materia epic\u0103 \u015fi interven\u0163iile explicative la minimum, pentru a implica cititorul care trebuie s\u0103 umple golurile. Putem s\u0103 vorbim despre o esen\u0163ializare a con\u0163inutului care aminte\u015fte de scena de teatru minimalist: totul este concentrat \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care se succed cu rapiditate, \u00een spa\u0163iul interior sau exterior, \u00eenchis sau deschis, \u00een func\u0163ie de inten\u0163ia auctorial\u0103 \u015fi de mesajul\u00a0 propus. Cele dou\u0103 planuri epice corespund rela\u0163iei afar\u0103 \u2013 \u00een\u0103untru<\/i>, c\u0103reia i se asociaz\u0103 rela\u0163ia de ordin moral, supraordonatoare a romanului, bine \u2013 r\u0103u<\/i>: \u015etefan, un t\u00e2n\u0103r pribeag, dotat cu voin\u0163a de a rec\u00e2\u015ftiga tronul tat\u0103lui s\u0103u, \u015fi Petru Aron \u2013 <\/i>al c\u0103rui model pare s\u0103 fie tiranul lui\u00a0 Shakespeare \u2013<\/i> domn al Moldovei, un uzurpator \u015fi despot, care duce \u0163ara la necazuri \u015fi nevoi cumplite.<\/p>\n

Personaj central al romanului, \u015etefan are vise premonitorii, \u00eent\u00e2lniri destinale, care \u00eei dezv\u0103luie misiunea \u015fi \u00eel \u00eent\u0103resc \u00een hot\u0103r\u00e2rea lui de a recupera tronul \u015fi de a reda bucuria \u015fi \u00een\u0103l\u0163area \u0163\u0103rii. Fa\u0163\u0103 de dezm\u0103\u0163ul, degringolada \u015fi opulen\u0163a de la curtea lui Aron Vod\u0103, austeritatea, s\u0103r\u0103cia \u015fi acceptarea neajunsurilor sunt impresionante la doamna Oltea, mama lui \u015etefan. Figur\u0103 marianic\u0103 prin excelen\u0163\u0103, ea implor\u0103 cerul s\u0103 fie bl\u00e2nd cu copilul ei; se afl\u0103 mereu pe l\u00e2ng\u0103 icoane, rug\u00e2ndu-se proniei, dar \u00ee\u015fi dezv\u0103luie \u015fi firea hot\u0103r\u00e2t\u0103, d\u00e2rz\u0103, atunci c\u00e2nd intervine pe l\u00e2ng\u0103 Vlad \u0162epe\u015f s\u0103-l ajute pe \u015etefan cu armat\u0103. Ea \u00eencheie un pact cu Vlad, de\u015fi \u015ftie c\u0103 fiul ei nu este de acord s\u0103 devin\u0103 vasal domnului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Scena \u00een care doamna Oltea pleac\u0103 singur\u0103 cu tr\u0103sura peste dealuri pentru a fi aproape pentru fiul ei suferind este relevant\u0103 pentru puterea \u015fi dragostea ei de mam\u0103.<\/p>\n

Modalitate predilect\u0103 de construc\u0163ie, antiteza eviden\u0163iaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile personajelor \u015fi caracteristicile spa\u0163iilor narative \u015fi se \u00eembin\u0103 cu simbolul. De exemplu, momentul ini\u0163ial, construit \u00een manier\u0103 tradi\u0163ional\u0103, coincide cu \u00eenceputul drumului eroului, c\u00e2nd i se traseaz\u0103 sarcinile \u015fi se anticipeaz\u0103 conflictele: cele trei cruci pe care le poart\u0103 cu sine \u015etefan sunt semne ale c\u00e2te unei ipostaze care \u00eei alc\u0103tuiesc imaginea. Principele are crucea de la botez<\/i>, care reprezint\u0103 soarta de om, o cruce de la tat\u0103l s\u0103u<\/i>, Bogdan, ucis mi\u015fele\u015fte de Petru Aron, care simbolizeaz\u0103 soarta de domnitor, o cruce de la Iancu de Hunedoara<\/i>, care marcheaz\u0103 soarta de misionar. Acestora li se adaug\u0103 semnul de pe pieptul s\u0103u, f\u0103cut de crucea \u00eenro\u015fit\u0103 \u00een foc de un pustnic pentru a-l vindeca de mu\u015fc\u0103tura mortal\u0103 a \u015farpelui, semn dup\u0103 care oamenii \u00eei recunosc soarta de ales<\/i> ori uns <\/i>al Lui Dumnezeu.<\/p>\n

Copil\u0103ria eroului are o aur\u0103 de legend\u0103. \u015etefan tr\u0103ie\u015fte \u00een orizontul miturilor \u015fi se raporteaz\u0103 la dou\u0103 tipuri de adev\u0103r: adev\u0103rul pove\u015ftii, al miturilor, \u015fi adev\u0103rul istoric, protejat de mama care neag\u0103 povestea. Astfel, el \u015ftie c\u0103 a fost al\u0103ptat de o lupoaic\u0103 atunci c\u00e2nd era copil bolnav, la sfatul unui p\u0103durar ce \u00eendepline\u015fte rolul \u015famanului sau al vr\u0103jitorului. Mai t\u00e2rziu, lupul \u00eel va \u00eenso\u0163i \u00een aventur\u0103, devenind un fel simbol al tat\u0103lui care \u00eel protejeaz\u0103 \u00een \u00eencerc\u0103rile lui. Al\u0103turi de cruce \u015fi de lup, stejarul este un alt element care \u00eei marcheaz\u0103 identitatea: este vorba, \u00een plan oniric, de stejarul din vis, \u00een care se urc\u0103 pentru a sc\u0103pa de m\u00e2nia lui Aron, iar \u00een plan real, de stejarul din Borze\u015fti, de care l-a legat pe Gheorghi\u0163\u0103 \u00een jocul de-a t\u0103tarii. Ulterior, la nivel suprareal, conjug\u00e2nd cele dou\u0103 planuri, real \u015fi oniric, devine un semn al puterii \u015fi al for\u0163ei, un centru al lumii, la umbra c\u0103ruia o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe p\u0103dureanca, duh al naturii, care i-l va d\u0103rui pe Nour, calul n\u0103zdr\u0103van.<\/p>\n

Portretul lui \u015etefan se contureaz\u0103 prin \u00eembinarea elementelor de prosopografie \u015fi etopee: \u201ePrincipele era \u00eembr\u0103cat \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 cu m\u00e2neci lungi, peste care puse un pieptar vi\u015finiu, \u00eengustat pe \u015folduri, cu o curea sub\u0163ire de piele, care prindea sabia \u00een fa\u0163\u0103. \u00cen jos \u2013 pantaloni str\u00e2m\u0163i \u015fi cizme. Se vede c\u0103 t\u00e2n\u0103rul, nefiind \u00eenalt, \u0163inea la suple\u0163ea sa.\u201d; impetuozitatea \u015fi orgoliul sunt eviden\u0163iate \u00een replica: \u201e \u2013 Vreau ca lumea s\u0103-mi spun\u0103 \u015etefan al lui Bogdan voievod \u015fi nu b\u0103iatul mamei!\u201d. Protagonistul se afl\u0103 la v\u00e2rsta form\u0103rii unei identit\u0103\u0163i, sau, mai exact, \u00ee\u015fi \u00eentocme\u015fte un proiect de identitate sub presiunea imaginii tat\u0103lui, a supra-eului. \u00cen acest sens, Oltea \u00eei ghideaz\u0103 existen\u0163a, \u00eei sus\u0163ine viziunea \u015fi \u00eei \u00eemprumut\u0103 un scop:\u00a0 \u201e \u2013 Vrei s\u0103 fii un voievod sau un boier de \u0163ar\u0103?\u201d, \u201e \u2013 E mai bine s\u0103-\u0163i zic\u0103 \u015etefan prostul? C\u0103 nu te duce capul s\u0103-\u0163i iei ce este al t\u0103u?\u201d, \u201e \u2013 Doar tu \u015fi eu cunoa\u015ftem g\u00e2ndurile lui [ale lui Bogdan a. n.], cum \u00ee\u015fi visa el \u0163ara. Doar tu po\u0163i s\u0103 le \u00eempline\u015fti, s\u0103 duci la bun sf\u00e2r\u015fit lucrarea lui.\u201d Ca \u015fi Hamlet, \u015etefan are misiunea de a-\u015fi r\u0103zbuna tat\u0103l, dar, spre deosebire de prin\u0163ul din Danemarca, nu tr\u0103ie\u015fte chinul incertitudinii \u015fi nici nu am\u00e2n\u0103 \u00eemplinirea datoriei filiale. Tat\u0103l \u0163ine de o suprarealitate \u0163esut\u0103 cu grij\u0103 de c\u0103tre Valeriu \u0162urcanu, un nivel ce define\u015fte universul fic\u0163ional ca lume posibil\u0103. De exemplu, \u00eentr-un plan suprareal, care \u00eembin\u0103 realul cu visul, un c\u0103l\u0103re\u0163, d\u0103ltuit pe o piatr\u0103 de hotar \u00eentr-un nivel de realitate, prime\u015fte via\u0163\u0103 \u015fi face parte din suita lui Bogdan, \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune. A\u015fezat pe jertfelnicul de la grani\u0163a Moldovei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u015etefan prime\u015fte de la Bogdan \u201eun bulg\u0103re auriu de foc ca un mic soare, care \u00eel cuprinse ca un ou \u015fi se topi \u00een trupul principelui.\u201d P\u0103rintele ucis este o apari\u0163ie stranie, benefic\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de doisprezece c\u0103lu\u015fari care se prind \u00eentr-o hor\u0103 ame\u0163itoare. Apoteozat, fostul voievod anticipeaz\u0103 reu\u015fita principelui, iar C\u0103lu\u015ful, jocul magic cu func\u0163ie apotropaic\u0103 \u015fi vindec\u0103toare, asigur\u0103 trecerea pricipelui \u00eentr-o alt\u0103 etap\u0103. Urm\u00e2nd traseul ini\u0163iatic al eroului din basme, \u015etefan este ajutat de voinici precum ciobanul, croitorul \u015eendrea, fierarul Harman \u015fi sp\u0103tarul Arbore, de \u0163\u0103ranii care se pornesc la lupt\u0103, de personaje misterioase, de cerul<\/i> \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Forfota oamenilor, conflictele, tensiunile sunt observate de undeva, de sus, din perspectiva unui suprapersonaj, cerul<\/i>, o metafor\u0103 a divinit\u0103\u0163ii. Acestui plan \u00eei corespund interven\u0163iile moralizatoare ale naratorului-cronicar din subsolul paginii. Planul supraindividual, al cerului, este un reflex al st\u0103rilor afective augmentate: \u201eNourii negri de ploaie nu se l\u0103sau du\u015fi de asupra Sucevei. Cerul tot aduna putere pentru a stinge p\u00e2rjolul de sub el, t\u0103inuit \u00eenc\u0103 \u00een sufletele omene\u015fti.\u201d; \u201ecerul s-a l\u0103sat parc\u0103 mai jos \u015fi privea lumea\u201d; pe \u015etefan, \u201eCerul \u00eel privi \u015fi se lumin\u0103 r\u0103sp\u00e2ndind prin nourii negri un \u015firag de fulgere\u201d. Tipul acesta de focalizare extern\u0103 este \u015fi o modalitate de a introduce ample tablouri precum cel al pie\u0163ei aglomerate de la Suceava. Odat\u0103 cu alegerea noului domn pe C\u00e2mpul Direptatea, pe cerul \u00eenseninat apare un vultur care\u00a0 consacr\u0103 victoria \u015fi noua domnie. De altfel, \u015fi ultimul discurs pios \u015fi demn al lui \u015etefan este adresat cerului: \u201e\u015etefan ridic\u0103 ochii spre cer \u015fi spuse nu sie\u015fi, nu mul\u0163imii care \u00eel \u00eenconjura, dar celui nev\u0103zut, celui de Sus: \u2013 \u00cen ciuda tuturor relelor, am r\u0103mas copiii t\u0103i, Doamne! […] Pogoar\u0103 printre noi \u015fi lumineaz\u0103-ne calea, binecuv\u00e2nteaz\u0103 \u0163ara Moldovei, Doamne!\u201d. Finalul indic\u0103 sf\u00e2r\u015fitul excluziunii \u015fi parcurgerea drumului din afar\u0103<\/i> \u00een\u0103untru<\/i>, \u00eentoarcerea \u00een matca str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u015fi la credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 eul privat este conturat prin intermediul rela\u0163iilor cu doamna Oltea, cu voievodul Bogdan, cu Crina, prietena din copil\u0103rie care se jertfe\u015fte, cu arma\u015ful Costea, protectorul, eul public este definit prin raportare la doi domnitori, reprezentan\u0163i ai unor concep\u0163ii diferite despre guvernare \u015fi misiunea domnului. Vlad \u0162epe\u015f, \u00een Muntenia, \u015fi Petru Aron, \u00een Moldova, sunt monarhii absolu\u0163i, conduc\u0103torii despotici, cruzi \u015fi tirani, care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een virtutea unei ideologii a autocra\u0163iei. Secven\u0163a din capitolul al VI-lea, Praznicul<\/i> calicilor<\/i>, \u00een care \u0162epe\u015f asist\u0103 la spectacolul macabru al uciderii prin ardere a nevoia\u015filor \u015fi cer\u015fetorilor – prin\u015fi ca \u00eentr-o curs\u0103 \u00een hambarul transformat \u00een sal\u0103 de petrecere – este demonstrarea sau concretizarea, \u00een plan ac\u0163ional, a unei concep\u0163ii specifice. Pentru Vlad, oamenii sunt animalele pe care domnul ar trebui s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een locul vitelor; numai cei tineri \u00eei sunt pe plac, c\u0103ci au putere, pe c\u00e2nd \u201eun b\u0103tr\u00e2n e deja un hoit viu\u201d, iar averile oamenilor sunt dona\u0163ii pentru iertarea p\u0103catelor. Imagina\u0163ia lui Vlad merge \u00eenspre schimbare, a\u015fa cum func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi la Petru Aron, numai c\u0103, dac\u0103 la primul saltul s-ar realiza pentru \u00eentregul popor, al doilea urm\u0103re\u015fte numai bun\u0103starea personal\u0103. Vlad este decis s\u0103 curme dintr-odat\u0103 lenevia, s\u0103r\u0103cia, \u015fi m\u0103surile lui sunt drastice, asociate cu o politic\u0103 agresiv\u0103, de expansiune: \u201es\u0103 b\u0103g\u0103m frica \u00een celelalte neamuri\u201d, \u00ee\u015fi propune el. Pe de alt\u0103 parte, Petru Aron tr\u0103ie\u015fte o demen\u0163\u0103 a grandorii; el afirm\u0103: \u201ePrea multe neamuri de boieri are Moldova. Ar trebui r\u0103rite. P\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii este ocina lui vod\u0103. Vreau \u2013 d\u0103ruiesc mo\u015fii, vreau \u2013 le iau \u00eenapoi. Nu poate fi \u00een \u0163ar\u0103 boier mai avut ca mine.\u201d. Despre popor spune c\u0103 este \u201eNorod de pro\u015fti \u015fi curve, ce ascult\u0103 de bici \u015fi frica potera\u015filor.\u201d. Excentric, alienat, egocentric, incestuos, prizonier al unei bolgii interioare, domnitorul viseaz\u0103 s\u0103 \u00eentemeieze \u201eo nou\u0103 vi\u0163\u0103 de domnie\u201d, primind un nou nume, Aron I \u015fi M\u0103re\u0163ul, \u015fi s\u0103 reboteze apoi \u0163ara \u00een Aronia, iar limba rom\u00e2n\u0103, \u00een limba aronez\u0103, la sugestia bufonului T\u0103rcu\u015fa. \u201ePuterea \u015fi slava\u201d, \u201eatotputernicul\u201d, dup\u0103 nebunul cur\u0163ii, acesta din urm\u0103 o reprezentare a incon\u015ftientului domnitorului, Aron bea s\u00e2ngele lui Leu, un jefuitor al polonezilor, \u00eei omoar\u0103 pe negustorii Ian Bucea\u0163ki, Lazaro Cvirino, Marco Belo, Soliman, dup\u0103 ce \u00eei prime\u015fte \u00een \u201eOrdinul Aronau\u0163ilor\u201d \u015fi dup\u0103 ce \u00eei oblig\u0103 s\u0103 renun\u0163e la averi. Apeten\u0163a pentru specatcolul grotesc, imagina\u0163ia sadic\u0103 \u015fi op\u0163iunea pentru mijloacele cele mai nelegiuite \u00eei apropie pe Aron Petru \u015fi pe Vlad de personajul lui Negruzzi, Alexandru L\u0103pu\u015fneanul. Dimensiunii relative \u015fi situ\u0103rii \u00een provizorat specifice celor doi domnitori li se opun credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi dragostea pentru patrie ale candidatului la domnie, \u015etefan. Prin acesta, se amestec\u0103 planul uman, concret, cu cel metafizic: la t\u00e2n\u0103rul principe, toate lucrurile sunt \u00een\u0163elese prin grila credin\u0163ei. (De exemplu, \u00een confruntarea verbal\u0103 cu Vlad dinaintea arderii nepricopsi\u0163ilor, \u015etefan afirm\u0103: \u201eVinul cere m\u0103sur\u0103, mai ales c\u0103 este s\u00e2ngele Domnului.\u201d) \u015etefan opteaz\u0103 pentru egalitate \u015fi umanitate, pentru o guvernare \u00een slujba poporului, cu fric\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu (\u00een aceea\u015fi confruntare cu Vlad, el afirm\u0103: \u201e\u2013 Dec\u00e2t un domn satrap \u2013 mai bine deloc.\u201d).<\/p>\n

Protagonistul este \u015fi un raisonneur<\/i>; el vorbe\u015fte \u00een pilde, \u00een proverbe, comenteaz\u0103 dintr-un punct de vedere moral ac\u0163iunile \u015fi credin\u0163ele celorlal\u0163i, a\u015fa cum face \u015fi supra-naratorul \u00een subsolul paginii. Este o urgen\u0163\u0103 de \u00eendreptare a lucrurilor prin enun\u0163uri moralizatoare, iar personajele pozitive (doica, Oltea, \u015etefan) devin exponentele sau purt\u0103toarele unor legi, norme sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi. Inten\u0163ia moralizatoare \u015fi valen\u0163ele de actualitate despre care am mai vorbit sunt reliefate \u015fi prin tehnica simetric\u0103 de construc\u0163ie a capitolelor. Acestea \u00eencep \u015fi se sf\u00e2r\u015fesc cu o interven\u0163ie a naratorului care exprim\u0103, \u00een enun\u0163uri reflexive, adev\u0103ruri eterne, general valabile, ce plaseaz\u0103 pe acelea\u015fi coordonate cititorul, naratorul \u015fi personajul.\u00a0 Enun\u0163urile au o dubl\u0103 func\u0163ie: de concluzie pentru \u00eentregul capitol, \u015fi de leg\u0103tur\u0103 a universului fic\u0163ional cu cel real, al cititorului. D\u0103m numai c\u00e2teva exemple: \u201eP\u0103m\u00e2ntul Patriei \u00eentr-adev\u0103r \u00ee\u0163i d\u0103 putere s\u0103 lup\u0163i, c\u0103ci anume aici g\u0103se\u015fti ceea ce e chemarea ta \u2013\u00a0 neamul \u015fi credin\u0163a.\u201d, \u201eDumnezeu a vrut ca neamul moldovenilor s\u0103 fie un str\u0103jer drept \u015fi cinstit al credin\u0163ei.\u201d, \u201eAjuns\u0103 \u00een m\u00e2inile celor netrebnici, st\u0103p\u00e2nirea se \u00eentoarce \u00een nelegiuiri.\u201d, \u201eL\u0103comia, dac\u0103 n-are opreli\u015fti, umple \u0163ara cu ho\u0163i \u015fi haiduci.\u201d Alteori, interoga\u0163iile retorice eviden\u0163iaz\u0103 dezn\u0103dejdea naratorului simpatetic, care se identific\u0103 suprapersonajului, neamul: \u201eMoldovenii […] de c\u00e2nd sunt pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului au fost liberi \u00een \u0163ara lor. De ce oare? Poate bunul Dumnezeu avea sau mai are cu privire la ei planuri deosebite? \u015ei ce fel de planuri, l\u0103s\u00e2nd din rai doar o poart\u0103? Unde d\u0103 ea, \u00een ap\u0103 sau \u00een v\u0103zduh? Ce str\u0103juiesc ei, la ce bun \u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?\u201d Interesul pentru trecutul \u015fi viitorul \u0163\u0103rii, pentru originile moldovenilor \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea lor moral\u0103 \u015fi social\u0103 reprezint\u0103 o constant\u0103 a scriitorului. De unde impresia de oficiere a unui sacerdot \u00eentr-un templu maiestuos mai ales \u00een secven\u0163ele \u00eenc\u0103rcate de tensiune \u015fi str\u0103b\u0103tute de conflicte puternice (vezi Capitolul 8, Chemarea lupoaicei<\/i>).<\/p>\n

\u015etefan tr\u0103ie\u015fte cu credin\u0163a \u00een animalul totemic, lupoaica, ce apare \u00een roman metamorfozat \u00een ipostazele de zei\u0163\u0103 \u015fi doic\u0103. Eroul o \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een momentele excep\u0163ionale, \u00een acele situa\u0163ii limit\u0103 c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea mor\u0163ii \u015fi prad\u0103 descump\u0103nirii, odat\u0103 cu r\u0103t\u0103cirea drumului. A\u015fa cum aminteam, la Borze\u015fti, cuprins de friguri, este salvat de Bogdan-Vod\u0103 care \u00eel duce la casa p\u0103durarului s\u0103 bea laptele de la o lupoaic\u0103 ce avea pui. A doua epifanie – ipostaz\u0103 misterioas\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een alb, care pl\u00e2nge pentru \u0163\u0103ri\u015foara ei<\/i>, Moldova \u2013 are loc \u00een apropierea unui izvor, \u00eentr-o p\u0103dure de l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgovi\u015fte. Comunicarea \u015fi accesul la realitatea sacr\u0103 nu sunt posibile dec\u00e2t dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea unui gest cu valore de ritual: personajul bea ap\u0103 din izvor,\u00a0 simbol al originii \u015fi al purit\u0103\u0163ii. El \u00eensu\u015fi se purific\u0103 \u00een felul acesta. Chiar zeitatea \u00eent\u00e2lnit\u0103 tr\u0103ie\u015fte l\u00e2ng\u0103 Izvorul Lacrimilor, topos \u00eenc\u0103rcat de mister din Moldova. Spa\u0163iul \u00ee\u015fi pierde coeren\u0163a odat\u0103 cu izbucnirea sacrului, iar nivelurile de realitate fuzioneaz\u0103 \u00eentr-o suprarealitate despre care am mai vorbit. Numai \u015etefan ca om \u00eenregistreaz\u0103 diferen\u0163a \u015fi distan\u0163a dintre locuri, \u00een timp ce pentru entitatea consacrat\u0103, diferen\u0163ele se estompeaz\u0103, grani\u0163ele se \u015fterg, totul reduc\u00e2ndu-se la o dimensiune calitativ\u0103, a spiritualit\u0103\u0163ii ubicue. Astfel, femeia \u00een alb tresare c\u00e2nd \u015etefan intervine cu o corec\u0163ie: Izvorul Lacrimilor se afl\u0103 \u00een Moldova, nu \u00een apropierea T\u00e2rgovi\u015ftei, unde s-au \u00eent\u00e2lnit de fapt. Ea \u00eei dezv\u0103luie lui \u015etefan adev\u0103rul despre geneza \u015fi originea moldovenilor, despre timpurile imemoriale: la \u00eenceput, p\u0103m\u00e2ntul pe care stau ast\u0103zi moldovenii era fund de mare. Dumnezeu a desp\u0103r\u0163it p\u0103m\u00e2nturile de ape, a f\u0103cut Raiul, o delt\u0103 \u00een centrul c\u0103reia a s\u0103dit un m\u0103r cu poame de aur. Din hum\u0103 a modelat primii oameni din care s-au desp\u0103r\u0163it neamurile. Dup\u0103 potop, Dumnezeu a acoperit Raiul cu apele sale, l\u0103s\u00e2nd din el numai o Poart\u0103, la paza c\u0103reia a l\u0103sat moldovenii. Printre ace\u015ftia, mai circul\u0103 mitul despre animalul \u00eentemeietor \u015fi spa\u0163iile originare: \u015etefan rememoreaz\u0103 \u00eend\u00e2rjirea cu care unchiul Vlaicu ap\u0103r\u0103 cu devo\u0163iune o credin\u0163\u0103 str\u0103veche. Este vorba despre str\u0103mo\u015fii care se \u00eenchinau lupoaicei ce a al\u0103ptat primii oameni; cunoscutul Molda<\/i> era de fapt numele cet\u0103\u0163ii cu temple ridicate lupoaicei-doice care \u201e\u015fi azi se afl\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul cel\u0103lalt acoperit de ape\u201d. Acestei perspective mitice \u00eei este contrapunctat\u0103 p\u0103rerea str\u0103inului Soliman: str\u0103mo\u015fii au pierdut marea din \u201el\u0103comie \u015fi desfr\u00e2u\u201d, moldovenii sunt \u201es\u0103raci \u015fi mici\u201d, f\u0103r\u0103 \u201em\u0103sur\u0103 \u015fi dreptate\u201d. Scriitorul reinterpreteaz\u0103 miturile potrivit creativit\u0103\u0163ii \u015fi inten\u0163iilor sale artistice. Universul fic\u0163ional pe care \u00eel propune nu este o simpl\u0103 imita\u0163ie a realit\u0103\u0163ii, ci o refacere \u00een sensul propunerii unei lumi \u00een care axa posibilului se \u00eembin\u0103 cu axa realului. Pentru ca nivelul de realitate \u00een plus s\u0103 fie cu u\u015furin\u0163\u0103 receptat, \u00een\u0163eles \u015fi acceptat, Valeriu \u0162urcanu procedeaz\u0103 la o reducere la minimum a recuzitei, a gesturilor \u015fi a decorului. \u00cen felul acesta, se confirm\u0103 impresia de scriere minimalist\u0103, care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een cititor un colaborator eficace.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, vreau s\u0103 subliniez importan\u0163a gesturilor, element preluat din registrul teatral, codul nonverbal contribuind la transmiterea ideilor autorului \u015fi la asigurarea caracterului dramatic al operei. Limbajul dublu \u2013 verbal \u015fi nonverbal \u2013 este o caracteristic\u0103 a lui Valeriu \u0162urcanu, al doilea tip av\u00e2nd func\u0163ia de \u00eent\u0103rire a discursului \u015fi de eviden\u0163iere a st\u0103rilor suflete\u015fti. Personajele joac\u0103 \u00eentr-un spectacol, se mi\u015fc\u0103 pe o scen\u0103 uria\u015f\u0103 \u00een fa\u0163a unui spectator care \u00eentrege\u015fte sensul, suprapune planurile \u015fi tr\u0103ie\u015fte, a\u015fa cum afirm\u0103 autorul \u00een m\u0103rturisirile sale, un efect al \u201eapelor limpezi\u201d, prin care \u201ese poate vedea de la suprafa\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncuri \u015fi ofer\u0103 unei pietre statutul de diamant\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Referin\u0163e bibliografice<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

A. Surse<\/b><\/p>\n

Valeriu \u0162urcanu, \u015etefan cel Mare. \u00centoarcerea<\/i>. Chi\u015fin\u0103u: Editura Pontos, 2013.<\/p>\n

 <\/p>\n

B. Literatur\u0103 secundar\u0103<\/b><\/p>\n

Eugen Co\u0219eriu, Omul \u0219i limbajul s\u0103u. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii \u0219i lingvistic\u0103 general\u0103<\/i>, antologie \u0219i note de Dorel F\u00e2naru. Ia\u015fi: Editura Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, 2009.<\/p>\n

Milan Kundera, Arta romanului<\/i>, traducere de Simona Cioculescu. Bucure\u015fti: Editura Humanitas, 2008.<\/p>\n

Boris Parfentiev, \u201eDramaturgia\u201d de Valeriu \u0162urcanu<\/i>, \u00een \u201eRevart\u201d, nr.1, 2013.<\/p>\n

Toma Pavel<\/em>, <\/b>Lumi fic\u0163ionale<\/i><\/em>, traducere de Maria Mociorni\u0163\u0103, prefa\u0163\u0103 de Paul Cornea. Bucure\u015fti: Editura Minerva, 1992.<\/p>\n

Marcel Proust, Contra lui Sainte-Beuve<\/i>, traducere de Valentin \u0219i Liana Atanasiu, prefa\u021b\u0103 de Marian Popa. Bucure\u0219ti: Editura Univers, 1976.<\/p>\n

Alain Robbe-Grillet, Pentru un nou roman<\/i>, traducere de Vasi Ciubotariu, prefa\u021b\u0103 de Ioan Pop-Cur\u0219eu,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cluj-Napoca: Editura Tact, 2007.<\/p>\n

Romulus Vulc\u0103nescu, Mitologie rom\u00e2n\u0103<\/i>. Bucure\u015fti: Editura Academiei, 1987.<\/p>\n

Mihai Zamfir, Cealalt\u0103 fa\u0163\u0103 a prozei<\/i>. Bucure\u015fti: Editura Eminescu, 1988.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Vezi, \u00een acest sens,\u00a0 explica\u021bia lui Co\u0219eriu, 2009: 201, privind distinc\u021bia lui Humboldt \u00eentre ergon<\/b> \u0219i en\u00e9rgeia<\/b>: \u201enumai pentru c\u0103 se manifest\u0103 ca activitate, limbajul poate fi studiat \u0219i ca \u00abprodus\u00bb.\u201d Se \u0219tie c\u0103 un text poart\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin urma activit\u0103\u021bii de producere. Dac\u0103 semnele facerii (sau caracterul autoreferen\u021bial ori \u00een\u021belegerea trucului<\/i>, dup\u0103 Proust, 1976) sunt evidente, atunci are calitatea de produs<\/i>, iar dac\u0103 aceste semne tind c\u0103tre zero, consider textul ca lucru<\/i>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> \u00cen Contra lui Sainte-Beuve<\/i>, Proust consider\u0103 c\u0103 iluzia realit\u0103\u021bii men\u021binut\u0103 \u00een Comedia uman\u0103<\/i> este un efect al artei lui Balzac, al valorific\u0103rii unor norme literare, iar a \u00een\u021belege trucul<\/i> scriitorului \u00eenseamn\u0103 a crede mai pu\u021bin \u00een realitatea personajului \u0219i a orienta aten\u021bia c\u0103tre oper\u0103 \u0219i modul \u00een care aceasta devine: \u201eDac\u0103 impresia vitalit\u0103\u021bii \u0219arlatanului, a artistului este accentuat\u0103, aceasta e \u00een detrimentul vie\u021bii operei de art\u0103!\u201d (Proust 1976: 149).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Toma Pavel identific\u0103 dou\u0103 accep\u021bii ale estetismului<\/i>: ca rela\u021bie special\u0103 \u00eentre individ \u0219i lume \u0219i ca op\u021biune con\u0219tient\u0103 pentru art\u0103 ca preocupare salvatoare, cu r\u0103d\u0103cina \u00een concep\u021bia romantic\u0103 a artei ca m\u00e2ntuire. \u00centre personajele lui Proust \u0219i lumea lor exist\u0103 o distan\u021b\u0103 aparent insurmontabil\u0103: mediul \u00ee\u0219i pierde capacitatea de rezonan\u021b\u0103, morala nu le ajut\u0103, iar istoria le este indiferent\u0103. Singur\u0103tatea individual\u0103 este r\u0103scump\u0103rat\u0103, pe de o parte,\u00a0 de nesatisf\u0103c\u0103toare momente de bucurie, odat\u0103 cu \u201eredescoperirea involuntar\u0103 a fericirii ascunse \u00een memorie\u201d (v. episodul madlenei) (Pavel 2008: 385), iar, pe de alt\u0103 parte, de art\u0103, care ofer\u0103 adev\u0103rata eliberare<\/i>: \u201edac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 accesul direct la plenitudinea tr\u0103irii li se refuz\u0103 oamenilor, ei o pot reg\u0103si \u00een literatur\u0103\u201d (idem<\/i>, ibidem<\/i>); \u201eFor\u021ba moral\u0103 […] le lipse\u0219te \u00een mod evident personajelor lui Proust \u0219i doar arta sau voca\u021bia artistic\u0103 sunt \u00een stare s\u0103 le elibereze, deoarece numai ele permit oamenilor s\u0103 guste adev\u0103rata savoare a vie\u021bii. O art\u0103 literar\u0103 apropiat\u0103 de poezie \u0219i de muzic\u0103, evoc\u00e2nd neobosit tr\u0103irea momentan\u0103, \u00eenv\u00e2rtind caleidoscopul celor mai fugitive senza\u021bii \u0219i st\u0103ri de spirit, anun\u021b\u0103 superioritatea vie\u021bii recreate de literatur\u0103 fa\u021b\u0103 de suferin\u021ba atroce a existen\u021bei reale.\u201d (idem<\/i>, ibidem<\/i>: 386). \u0218i pentru Mihail Zamfir principiul muzical eviden\u021biaz\u0103, al\u0103turi de acronie, o nou\u0103 tehnic\u0103 narativ\u0103 ce se opune \u201eromanului-document\u201d. Dac\u0103 acesta din urm\u0103 este construit dup\u0103 legile succesiunii<\/i>, ale ordinii \u0219i cronologiei, romanul modern tinde c\u0103tre simultaneitatea<\/i> concretizat\u0103 \u00een acronie (cu formele: observa\u021bie moral\u0103 \u0219i filosofic\u0103<\/i> la Musil, simbolul<\/i> cultural la Thomas Mann, amplificarea<\/i> unor fraze la Proust \u0219i parodia<\/i> la Joyce) \u0219i \u00een principiul muzical (ritm, relu\u0103ri, amplific\u0103ri, varia\u021biuni pe aceea\u0219i tem\u0103, contrapunct etc.). (Zamfir 1988: 23-30).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> E<\/i>xisten\u021ba<\/i> \u00een\u021beleas\u0103 ca posibilitate<\/i>: \u201eRomanul nu examineaz\u0103 realitatea, ci existen\u021ba. Iar existen\u021ba nu este ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat, existen\u021ba este c\u00e2mpul posibilit\u0103\u021bilor omene\u0219ti, tot ceea ce poate deveni omul, tot ceea ce este el capabil s\u0103 fac\u0103. Romancierii deseneaz\u0103 harta existen\u021bei<\/i>, descoperind una sau alta din posibilit\u0103\u021bile umane. Dar, \u00eenc\u0103 o dat\u0103: a exista \u00eenseamn\u0103 \u00aba-fi-\u00een-lume\u00bb. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i<\/i> personajul \u0219i<\/i> lumea lui ca posibilit\u0103\u021bi <\/i>(s. a.).\u201d (Kundera 2008: 57).<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romanul are o prefata si o postfata semnate de doua doamne doctor, Ruxandra Nechifor si Catinca Aghache, cercetatori si critici literari din Iasi. Consultanta literara\u00a0a romanului este a domnului Andrei Turcanu, dr. ab.in filologie, seful sectiei \u201dLiteratura contemporan\u0103\u201d a Institutului de Literatura si folclor a Academiei de Stiinte din Moldova. Consultanti istoricieni ai romanului sunt […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-2166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2166"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2170,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2166\/revisions\/2170"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}