am primit la redactie:<\/p>\n
\nUniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Funda\u0163ia Culturala Ideea European\u0103 \u015fi Revista Contemporanul. Ideea European\u0103 v\u0103 invit\u0103 la o dezbatere-eveniment pe marginea volumului \u201cTr\u0103darea criticii\u201d de Nicolae Breban.<\/p>\n
Nicolae Breban – Tr\u0103darea criticii
\nColec\u0163ia : Biblioteca Ideea European\u0103<\/p>\n30 LEI
\nInvita\u0163i: Nicolae Breban, Gabriel Dimisianu, Daniel Cristea-Enache, Eugen Negrici, Eugen Simion, Alex \u015etef\u0103nescu, R\u0103zvan Voncu.
\nAmfitrion : Aura Christi.
\nEvenimentul va avea loc pe 19 noiembrie 2009, ora 14:00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Sala Oglinzilor, Calea Victoriei, nr. 115.<\/p>\nUn eseu cu miza critica originala. O analiza critica concreta, acidulata uneori, a starii de fapt si a psihologiei literelor de azi. Si, mai ales, o \u00eencercare de a \u00eentelege spiritul si reflexele noastre de adaptare sau de aparare \u00een vremuri de criza, indiferent sub ce forma apare ea: politica, economica, de mentalitate.<\/p>\n
Gabriel Dimisianu: \u201eUn producator neobosit de surprize, \u00een spatiul nostru literar, este Nicolae Breban, autor acum al unei carti despre critica si despre criticii din generatia lui. Cine s-ar fi gandit? Si-a intitulat cartea Tradarea criticii, un titlu despre care \u00eenclina sa creada ca-i va soca (irita) pe multi cititori: \u201eNu putini vor fi, probabil, oarecum socati, daca nu chiar iritati de titlul acestui eseu\u201d. Nu stiu daca va soca (irita) acest titlu, dar nedumereste \u00eentrucatva. Tradarea criticii este o exprimare echivoca si nu poti sa nu te \u00eentrebi: \u00een fond cine pe cine a tradat? Critica a tradat sau critica a fost tradata? Trecand de titlu, ne dam totusi seama repede cine a tradat pe cine\u2026\u201d (Romania literara, nr. 42, 2009)<\/p>\n
Parteneri: Primaria sector 2 Bucuresti, Asociatia Publicatiilor Literare si Editurilor din Romania, Federatia Editorilor si Distribuitorilor de carte din Romania.
\nParteneri media: Convorbiri literare, Contemporanul, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, TVR Cultural.<\/p>\nNICOLAE BREBAN – candidat la presedintia Uniunii Scriitorilor din Romania<\/p>\n
P R O G R A M<\/p>\n
pentru re-organizarea U. Scriitorilor \u00een perioada 2009 – 2013, \u00een vederea \u00eentaririi vizibilitatii Uniunii \u00een campul mass-media si al institutiilor centrale nationale; o mai decisa prezenta a cartii beletristice romanesti pe piata cartii si \u00een acest sens, re-cucerirea si re-organizarea librariilor si a punctelor de desfacere ce au fost \u00een proprietatea Uniunii ca si contracte efective si urgente cu principalii difuzori nationali de carte.
\nContacte permanente ale factorilor de decizie a Uniunii, din capitala dar si ale Filialelor noastre cu institutiile executivului pe plan national si local, pentru obtinerea de fonduri si sprijin administrativ, punandu-se si \u00een acest fel un mai puternic accent pe viata literara a marii provincii culturale a tarii, vitregita \u00een lungile decenii comuniste dar si \u00een anii post-revolutionari.
\nOptimizarea supra-structurii administrative a Uniunii si sprijinirea mai decisa a unei autonomii financiare a Filialelor din toata tara, \u00eenfiintarea de cluburi, organizarea de conferinte pe teme specifice dar si mai generale, cu dezbateri publice, care, odata cu prezenta \u00een librarii si \u00een mass-media a cartii literare clasice dar si contemporane sa permita scriitorului de azi, activ, sa-si redobandeasca importanta si prestigiul pierdut \u00een ultimele decenii.
\nPresiune asupra factorilor de decizie din administratia politica dar si asupra editorilor de a trata \u00een alt mod soarta cartii ca si a persoanei autorului, \u00eencercarea de a convinge statul dar si guvernantii, de nu importa ce culoare politica de a-si modifica structural viziunea asupra cartii romanesti, clasice sau contemporane, ca si asupra literaturii si artei romanesti care au participat efectiv, se stie, la constituirea Romaniei \u00eentr-un stat modern, european dar au forjat si pilonii identitatii si constiintei de neam; principiul liberal, aplicat brutal si negradat \u00een sfera supra-structurii, a artei si stiintei, \u00eentr-o tara care iese cu greu din ceea ce se\u00a0 numeste criza dar e de fapt un efort penibil de a iesi \u00een sfarsit, din hiper-centralizarea ce a caracterizat comunismul ca si eforturile laborioase de a crea o clasa de mijloc, structurata si apta de a participa efectiv la sustinerea valorilor nationale.
\nRe-abilitarea imaginii scriitorului ca si a \u00eentregii literaturi moderne si contemporane \u00een ochii publicului romanesc, recastigarea lectorului\u00a0 nostru, din varii straturi sociale, iubitor de litera si arta romaneasca ca si sustinerea financiara a autorului viu, supus azi, la doua decenii de la Revolutie, la nu putine vexatiuni, confuzii umilitoare, voite sau nu, ca si reluarea legaturii active cu lumea\u00a0 scolii, contacte cu vecinii si colegii nostri europeni, sustinerea membrilor Uniunii \u00een fata administratiei de stat sau sustinerea celor aflati \u00een deficiente de orice natura, sanitare, morale sau de cariera.
\nIata cateva din dezideratele noastre pe care suntem decisi sa le urmarim si sa le realizam. Spre binele comunitatii autorului si autorilor vii, spre cinstirea efectiva a maestrilor nostri din clasicitatea si modernitatea literara dar si spre o alta imagine pe care omul contemporan, de la noi sau din Europa, va trebui sa si-o faca despre geniul creator romanesc.<\/p>\nNicolae\u00a0 BREBAN
\nBucuresti, 21 Oct. 2009<\/p>\nDetalii tehnice privind programul nostru vor fi prezentate la Conferinta Nationala a Scriitorilor din Romania (23 noiembrie 2009, Teatrul National).<\/p>\n
Nicolae Breban, romancier, eseist, poet, dramaturg, publicist (n. 1 februarie 1934, Baia Mare), unul dintre cei mai importanti romancieri romani. Familia Breban se refugiaza la Lugoj, unde tatal scriitorului va functiona \u00een cadrul Episcopiei Unite (1940-1941). Nicolae Breban \u00eesi \u00eencepe, \u00een acest oras banatean, studiile gimnaziale si liceale. Este exmatriculat, datorita originii sale sociale \u201enesanatoase\u201d, din penultima clasa a Liceului \u201eCoriolan Brediceanu\u201d din Lugoj. Absolva, la fara frecventa, Liceul \u201eOltea Doamna\u201d din Oradea (1952), dupa ce se angajase ca functionar \u00een acest oras. Intentioneaza sa se \u00eenscrie la Politehnica, fiind nevoit sa intre, mai \u00eentai, ca ucenic la fostele Uzine \u201e23 August\u201d din Bucuresti, unde lucreaza la sudura si strungarie, calificandu-se apoi \u00een meseria de strungar fier. Se \u00eenscrie la Facultatea de Filosofie, \u201emasluind actele\u201d, dupa cum marturiseste \u00een Confesiuni violente (1994), fiind dat \u00eensa afara dupa sase luni (1953). Lectur<\/p>\n
Devine membru supleant al C.C. si \u00eesi da, aflandu-se la Paris, \u00een Le monde, demisia (1971, Tezele din Iulie), \u00een semn de protest fata de dictatura personala a lui Ceausescu. Romanul Bunavestire este atacat cu brutalitate: \u201eDupa amanari si tracasari prelungite datorate cenzurii comuniste, la Editura Junimea din Iasi apare Bunavestire [\u00een anul 1977], roman scris \u00eentre anii 1972-1974. Cartea fusese refuzata, pe rand, de Editurile Cartea Romaneasca si Eminescu. Acest \u00abroman exceptional\u00bb, cum fusese caracterizat cu promptitudine de catre Nicolae Manolescu, \u00abscris cu verva, sarcastic, grotesc, stilistic inepuizabil si original\u00bb, este \u00eencununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Dupa aparitie, romanul este incriminat cu vehementa \u00een plenara CC al PCR din 28-29 iunie.\u201d; \u00een aceasta ordine de idei vezi un dosar \u2013 continand un fragment din atacul brutal la adresa romanului si a autorului, proferat \u00een Plenara CC al PCR de catre Titus Popovici, dupa care de \u00eendata au urmat atacuri \u00een cele mai import Este mentinut \u00een marginalitate sociala pana \u00een 1989.<\/p>\n
Dupa 1989 revine din exil, propunand megaproiecte. Astfel, publica \u00een circa douazeci ani, trilogia romanesca Amfitrion (1994), tetralogia epica Ziua si noaptea, tetralogia memorialistica Sensul vietii. Din romanele publicate mentionam: Francisca (1965, Premiul \u201eIon Creanga\u201d al Academiei Romane), \u00cen absenta stapanilor (1966), Animale bolnave (1968, \u201eromanul anului\u201d si premiul Uniunii Scriitorilor), \u00cengerul de ghips (1973), Bunavestire (1977), Don Juan (1981), Drumul la zid (1984), Panda si seductie (1992), trilogia Amfitrion (1994), tetralogia Ziua si noaptea. Volume de eseuri: O utopie tangibila (1994), Confesiuni violente (1994), Riscul \u00een cultura (1996), Spiritul romanesc \u00een fata unei dictaturi, Fr. Nietzsche. Maxime comentate, Vinovati fara vina, Tradarea criticii (2009) etc. Poezie: Elegii parisiene (1992, ed. a II-a, 2006). Teatru: Teatru (Viata Romaneasca). Traduceri: Rainer Maria Rilke, Elegii duineze (2006), J.W. Goethe, Elegiile romane (2009). Memorii: tetralogia Sensul vietii.<\/p>\n
Romanele sale au fost traduse \u00een suedeza, franceza, rusa, engleza, bulgara etc. Publica trei romane la prestigioasa Editura Flammarion, Paris: \u00cen absenta stapanilor (1983),\u00a0 Bunavestire (1985), Don Juan (1991).<\/p>\n
Din ianuarie 2009, devine membru titular al Academiei Romane. Este director al revistei Contemporanul. Ideea European\u0103.<\/p>\n
Intentioneaza sa-si dedice urmatorii ani redresarii imaginii scriitorului roman si a Uniunii Scriitorilor din Romania, \u00eempreuna cu o echipa de scriitori si manageri, specialisti \u00een elaborarea proiectelor nationale si europene.<\/p>\n
V\u0103 a\u015ftept\u0103m cu drag pentru autografe, interviuri, pentru a v\u0103 cunoa\u015fte sau pentru a ne revedea, pentru a vorbi despre c\u0103r\u0163ile minunate care apar la noi.<\/p>\n
V\u0103 mul\u0163umim c\u0103 a\u0163i fost \u015fi sunte\u0163i al\u0103turi de noi. CITIM \u00ceMPREUN\u0102, c\u0103ci numai astfel ne vom cunoa\u015fte pe noi \u00een\u015fine \u015fi, odat\u0103 cu noi, lumea prin care trecem.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Comenzi
\nonline: www.ideeaeuropeana.ro
\ne-mail: office@ideeaeuropeana.ro
\ntelefon: (021) 212.56.92
\nfax: (021) 310.66.18
\nFUNDATIA CULTURALA IDEEA EUROPEANA<\/p>\nStr. Ion Campineanu nr.3, sector 1, 014780 Bucuresti
\nemail: office@ideeaeuropeana.ro fcideeaeuropeana@yahoo.com
\ntelefon\/fax: 4021-212.56.92 ; 4021-310.66.18<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"am primit la redactie: Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Funda\u0163ia Culturala Ideea European\u0103 \u015fi Revista Contemporanul. Ideea European\u0103 v\u0103 invit\u0103 la o dezbatere-eveniment pe marginea volumului \u201cTr\u0103darea criticii\u201d de Nicolae Breban.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[4],"tags":[307,309,306,310,308],"class_list":["post-907","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi-culturale","tag-dezbatere","tag-fundatia-culturala-ideea-europeana","tag-nicolae-breban","tag-revista-contemporanul","tag-tradarea-criticii"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/907","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=907"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/907\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":908,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/907\/revisions\/908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=907"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=907"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=907"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}