Calea literară
De câte ori am avut ocazia să discut despre religie, de fapt despre credinţă – dimensiunea sa psihică –, în sinea mea îmi închipuiam că trebuie să mă disculp necontenit în faţa interlocutorilor din cauza necredinţei mele înnăscute când, în fond, tot ce făceam era să-mi explic mie însumi această lipsă dându-i în acelaşi timp şi o alură teoretică pentru a o legitima cumva înaintea propriilor mele îndoieli eventuale.
Restul aici.
Tags: jurnal eidotomic, patrick calinescu
Posted on: februarie 1, 2010
Filed under: jurnal eidotomic




Comments